Limba română, sărbătorită împreună de Academia Română și de Academia de Științe a Moldovei, la București și la Chișinău
“Pentru mine, limba română e distanța dintre inimă și umbra ei, care se numește suflet”.
(Fănuș Neagu)
Academia Română organizează, împreună cu Academia de Științe a Moldovei, celebrarea Zilei Limbii Române, în data de 31 august 2023. Evenimentul va avea loc începând cu ora 11, simultan la sediul celor două instituții, în Aula Academiei Române din București și în Sala Azurie de la Chișinău. Membrii celor două Academii se vor întâlni în cadrul unei sesiuni științifice comune ce se va desfășura în format mixt, cu participarea presei și a publicului care va dori să cinstească această sărbătoare.
Manifestarea va fi deschisă de acad. Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române, și de acad. Ion Tighineanu, președintele Academiei de Științe a Moldovei.
În cadrul programului, în Aula Academiei Române de la București, vor lua cuvântul academicenii Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române, care va susține prelegerea “Limba română veche în viziunea lui Eugen Coșeriu”, Mircea Dumitru, vicepreședinte al Academiei Române, care va aduce un elogiu limbii române, prezentând începuturile vocabularului filosofic în spațiul românesc și va face câteva remarci cu privire la experiența eminesciană a lecturilor kantiene, și Gheorghe Chivu, președintele Secției de filologie și literatură a Academiei Române, care va vorbi despre vitalitatea limbii române.
La Chișinău, acad. Mihai Cimpoi, președinte al Consiliului Consultativ al Academicienilor din Academia de Științe a Moldovei, va susține prelegerea “Limba Română - Casa Ființei Noastre”, acad. Gheorghe Ghidirim va vorbi despre limba română ca factor identitar unificator, în cadrul prelegerii “Limba română - limba noastră a tuturor”, iar Valeriu Matei, membru corespondent al Academiei de Științe a Moldovei, membru de onoare al Academiei Române și director general al Editurii Academiei Române, va prezenta câteva aspecte din “Bătălia pentru legalizarea limbii române și a alfabetului latin în Republica Moldova”.
Vor susține, de asemenea, prelegeri profesorii universitari Rodica Zafiu, cercetător la Institutul de Lingvistică “Iorgu Iordan-Alexandru Rosetti” al Academiei Române - “Limba română în contextul globalizării”, Viorel Vizureanu, decanul Facultății de Filosofie a Universității din București și directorul Institutului de Filosofie și Psihologie “Constantin Rădulescu-Motru” al Academiei Române - “Valențele culturale ale limbii române în activitatea Sfântului Antim Ivireanul” și Liliana Ionescu-Ruxăndoiu, Facultatea de Litere, Universitatea din București - “Este limba română o limbă sui-generis? Considerații istorice și comunicative”.
Sesiunea festivă de celebrare a Zilei Limbii Române va continua cu deschiderea, la Chișinău, a lucrărilor Congresului Mondial al Eminescologilor, aflat la a XII-a ediție.
În cadrul evenimentului, după cuvântul de deschidere adresat de acad. Mihai Cimpoi și un mesaj de salut al europarlamentarului Maria Grapini, va avea loc o sesiune specială, cu titlul “Academician Eugen Simion - 90”, în cadrul căreia academicianul Mircea Martin, poetul Ion Hadârcă și Ioan Pavăl, primarul comunei Dumbrăveni, vor evoca activitatea și opera acad. Eugen Simion, personalitate marcantă a culturii române, de la a cărui naștere s-au împlinit 90 de ani.
Cu acest prilej vor fi lansate volumele “Eugen Simion, om al întregului cultural”, de Mihai Cimpoi, și “Texte despre Basarabia”, de Eugen Simion.
Ziua Limbii Române se sărbătorește în fiecare an la data de 31 august, ca urmare a unei inițiative legislative aprobate de Parlamentul României prin Legea nr. 53/2013. Ziua Limbii Române a fost stabilită la aceeași dată cu sărbătoarea similară instituită în anul 1990 în Republica Moldova sub numele “Limba Noastră”, pentru a transmite, astfel, mesajul că limba română este o limbă vorbită nu numai între granițele țării, ci și dincolo de frontiere.
31 august este ziua în care, în 1989, Parlamentul de la Chișinău a votat legea care prevedea revenirea în Republica Moldova la limba română și la grafia latină.
(Biroul de comunicare al Academiei Române)
Ziua Limbii Române, celebrată în mod inedit, joi, 31 august, la UMFST “George Emil Palade” din Târgu Mureș
“Să-ți fie atât de drag cuvântul...”
Istoria unei limbi este istoria unei civilizații, iar o “stare de limbă” reprezintă reconstituirea altei “stări de limbă”, anterioare, așa cum afirma Eugen Coșeriu. Limba română literară, având la bază subdialectul muntean, datează din sec. al XVI-lea, primele ei începuturi fiind datorate unui factor cultural: tipăriturile diaconului Coresi. Iubitorii limbii române sunt invitați să participe la evenimentul prilejuit de Ziua Limbii Române, nu întâmplător numit “Să-ți fie atât de drag cuvântul... Prin labirintul ortografiei. Scriere după dictare”, eveniment organizat de Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie “George Emil Palade” din Târgu-Mureș, Facultatea de Științe și Litere “Petru Maior”, ce va avea loc în data de 31 august 2023, interval orar 10.00 - 18.00 și se va desfășura la Centrul UNiX (str. Victor Babeș, nr. 15).
Limba română s-a format ca urmare a procesului romanizării ținuturilor dunărene și, în principal, odată cu anexarea Daciei la Imperiul Roman. Premisa genezei limbii române o constituie adoptarea limbii latine ca mijloc de comunicare și asimilare treptată a elementului autohton traco-dac. Epoca de la care se poate admite existența de sine-stătătoare a limbii noastre este cuprinsă între sec. al VII-lea și al
VIII-lea, întrucât influența slavă, deși masivă și de lungă durată, nu i-a afectat structura gramaticală, fundamental latină. Influențele ulterioare, maghiară, greacă, turcă, franceză, au contribuit la dezvoltarea lexicului limbii noastre.
Limba română reprezintă emblema identității poporului român, fiind și expresia unei unități remarcabile, sub raport dialectal. Limba română este parte din familia limbilor romanice, având patru dialecte: dacoromân, aromân, meglenoromân, istroromân. Unitatea limbii române a fost dovedită nu doar de prezența elementelor comune acestor dialecte, ci și de lipsa fărâmițării economice și politice a teritoriului românesc, contactul permanent între provinciile românești, ocupațiile de bază ale poporului, caracterizate prin simplitate, uniformitate și conservatorism.
Limba română literară, având la bază subdialectul muntean, datează din sec. al XVI-lea, primele ei începuturi fiind datorate unui factor cultural: tipăriturile diaconului Coresi. Constituirea propriu-zisă, sub raport artistic, a limbii literare românești a avut loc însă în a doua jumătate a sec. al XIX-lea, prin colaborarea mai multor generații de cărturari, scriitori, poeți, personalități istorice și culturale din Muntenia, Moldova și Transilvania, precum: M. Eminescu, I. Creangă, I. Slavici, M. Sadoveanu, L. Rebreanu, L. Blaga, N. Stănescu ș.a.
Deși limba română a fost apreciată de-a lungul timpului de personalități din diferite domenii ale societății românești, firește că i se cuvenea o zi de sărbătoare anume, motiv pentru care, din anul 2013, ziua de 31 august devine Ziua Limbii Române, recunoscută la nivel internațional, drept dovadă a “conservării identității naționale prin prisma limbii”.
Mostre relevante pentru identitatea istorică și culturală ale unei comunități de vorbitori, cuvintele dintr-o limbă reprezintă arhiva incontestabilă pentru cultura și civilizația comunităților umane, popor sau națiune. Prin natura lor cameleonică, materializare atât diacronică, cât și sincronică, purtătoare de sens propriu, secundar sau figurat, sub orice alcătuire s-ar afla, prezențe singulare ori sintagmice, cuvintele nu doar că respectă istoria civilizațiilor, memoria ontologică a omenirii, ci, prin puterea lor spirituală, sunt “tensiunea semantică a unui cuvânt spre viitor” (Nichita Stănescu).
Mai mult: cuvintele, sugerează Poetul, sunt purtătoare ale sensului prospectiv, ele precedă viața: “Dacă materia are timp, cuvântul are eternitate, dacă materia este simultană numai cu secunda, cuvântul este simultan cu orice, oricând. Umbra vieții mele sunt cuvintele mele. Eu sunt simultan cu propria mea secundă, cuvintele mele sunt simultane cu orice, oricând”. Respectul și prețuirea pentru limbă se manifestă prin folosirea corectă a cuvintelor, prezente atât în vorbire, cât și în scris.
Iată argumentele evenimentului prilejuit de Ziua Limbii Române, nu întâmplător numit “Să-ți fie atât de drag cuvântul... Prin labirintul ortografiei. Scriere după dictare”.
Organizatorii îi invită pe toți iubitorii limbii române să li se alăture la acest eveniment care celebrează frumusețea eternă a scrierii corecte în limba ce ne dă identitatea. Actori consacrați vor citi texte din scrierile autorilor români clasici și contemporani, iar participanții vor scrie după dictare aceste pasaje.
Haideți să ne întoarcem în banca de școală și să (re)devenim elevii care știu să scrie corect în limba română! Doar așa arătăm că o prețuim. Participanții vor fi ei înșiși profesori evaluatori, confruntând propriul text scris cu pagina cărții din care a fost extras citatul. (sursa - blog.umfst.ro)
