Punctul de transformare și acoperișul serelor distruse de furtună. Încă nu se cunoaște valoarea totală a pagubelor
Pagubele produse de furtuna puternică din 30 august la serele din Târgu Mureș au fost însemnate. Până ieri, 5 septembrie, acestea încă nu au putut fi evaluate în totalitate. Munca angajaților de aici pentru a remedia pagubele va continua zile bune de aici încolo. Furtuna care a doborât un copac a avariat Punctul de Transformare, astfel că serele au rămas fără curent electric. Cei de la Electrica au intervenit însă repede și problema alimentării cu energie electrică a fost prima rezolvată, astfel că activitatea a putut fi reluată imediat a doua zi, inclusiv la sediul administrativ al serelor. De alimentarea cu energie depinde și activitatea din seră, cum ar fi irigatul. Vântul puternic, care a suflat cu 80 - 90 kilometri pe oră, a decopertat acoperișul garajului din incinta serelor. Deși acesta era construit temeinic, forța vântului a rupt grinzile și acoperișul. Acestea au fost aruncate pe acoperișul serelor, pagubele produse fiind însemnate. Directorul Serviciul Public Ecologie, Peisagistică și Salubrizare Urbană, Eugen Ruja, societate cu personalitate juridică aflată în subordinea Consiliului Local Târgu Mureș, care se ocupă inclusiv de activitatea serelor, ne-a arătat, la fața locului, dezastrul lăsat în urmă de furtuna de săptămâna trecută. “A fost afectat acoperișul serelor. Sticla a fost spartă, au fost rupte cablurile interne de curent și deschidere centralizată a sistemului de ventilație. Angajații noștri au reușit, în două zile, să curețe serele de resturile rămase, iar în prezent lucrăm, în regie proprie, la înlocuitul sticlelor, reparatul instalației electrice, a țevilor și montarea părților lipsă din structura de serelor”, a spus acesta. Pentru că aveau un stoc consistent de sticlă, muncitorii de la sere au putut astfel să treacă rapid la tăiatul și montajul acesteia. Dacă sistemul de alimentare cu energie electrică nu ar fi fost însă remediat rapid, exista pericolul ca toată producția de flori, destinată plantărilor din Târgu Mureș, să fie compromisă.
În această perioadă, așa cum se poate vedea în imagini, se pregătesc răsadurile de crizanteme și de panseluțe de toamnă.
Sunt, însă, și vești bune de la sere: eficientizare, dezvoltare și modernizare
Povestea castraveților de la serele din Târgu Mureș a fost rostogolită și întoarsă pe toate părțile, în principal de oameni care nu aveau cunoștință de situația de fapt, de acolo. În urmă cu mai mulți ani, în 2018 mai exact, când actualul director a venit la sere, spațiile unde acum se cultivă castraveți erau folosite ca depozite pentru tot felul de materiale stricate adunate de prin oraș, de la tobogane rupte până la material lemnos. Practic, erau scoase din uz și se aflau în paragină. “Pentru că erau spații nefolosite, care stăteau fără să producă, am luat decizia de a le curăța. Le-am pus la punct și le-am adus în stadiul în care pot funcționa ca și solarii, în timpul sezonului cald”, spune Eugen Ruja. Cum aceste solarii nu au nevoie de energie termică, iar apa necesară irigării este la un cost minim (cca. 1.500 de lei/an), fiind vorba de apă industrială adusă direct din râul Mureș, printr-o instalație construită pentru combinatul chimic Azomureș
înainte de 1989 și la care s-au racordat în acea vreme și serele, costul de producție al legumelor este minim. În plus, societatea a obținut și un profit vânzând aceste produse en-gros. De asemenea, în spațiile neutilizate ale unor foste sere dezafectate, pământul s-a folosit pentru cultivarea, în aer liber, de vinete și gogoșari. S-au obținut producții însemnate cantitativ care, la rândul lor, au adus venituri societății. “Avem cheltuieli foarte mici, aproape zero de înființare a acestor culturi. Semințele, de exemplu, ne costă vreo 2.000 de lei. Iar din vânzarea producției (castraveți, vinete și gogoșari) scoatem cca 120.000 de lei pe an”, spune directorul serelor. Cârcotașii care au comentat pe marginea acestei decizii spuneau că rostul serelor este de a cultiva flori și arbuști pentru înfrumusețarea orașului. Această activitate se derulează permanent în sere, însă în solarii, cultivarea florilor nu putea fi făcută în sezonul rece.
O altă decizie importantă de a eficientiza activitatea a fost schimbarea sistemului de încălzire a apei de pe gaz, pe lemne. Centrala pe gaz, care acum se află în conservare, a fost înlocuită cu o centrală pe lemne. Cum o astfel de centrală, de capacitate foarte mare, nu putea fi cumpărată, a fost construită la comandă. Acum încălzirea serelor se face cu lemne, iar factura la energie a scăzut considerabil de câteva ori. Totodată a fost înlocuită și centrala pe gaz care deservea sediul administrativ tot cu o centrală pe lemne. Avantajul serelor este că au material lemnos provenit din tăierile de arbori de pe raza orașului sau din toaletarea acestora.
În momentul de față, se află în curs obținerea autorizației de demolare a unei foste sere, dezafectată, în locul căreia va fi construită, pe 2.700 de metri pătrați, o seră modernă, din plastic, cu pereți dubli, care vor forma o pernă termică de aer, care va avea o eficiență energetică mult mai mare. În momentul de față serele propriu-zise funcționează pe o suprafață de 8.000 de metri pătrați.
De asemenea, serele mai dețin un gater și un alt atelier propriu de tâmplărie, astfel că acei tutori, adică parii care se pun în jurul copacilor tineri din oraș, nu mai trebuie achiziționați, ci sunt produși în regie proprie. Organigrama Serviciului Public Ecologie, Peisagistică și Salubrizare Urbană prevede 101 posturi, însă activitatea se desfășoară cu 87 de angajați. (D.B.)
Dragoș Bardoși
