E risc de botulism alimentar. Verificați cu mare atenție toate alimentele preparate și conservate în gospodărie. Mai ales în această perioadă. Aruncați orice aliment conservat dacă recipientul este bombat și fierbeți minim 10 minute orice conservă. Patru persoane au ajuns la spital cu suspiciune de botulism după ingestia de șuncă de porc conservată în casă.
Până când educația pentru sănătate va fi predată în toate școlile din România (așa cum prevede legea Ciuhodaru depusă de mai multe ori în parlament), e bine de știut că această boală:
1. Este rară, dar mortală.
2. Este produsă de cea mai puternică toxină bacteriană cunoscută.
3. Poate evolua în focare epidemice cu caracter sezonier (în special primăvara, după o perioadă mai lungă de depozitare a conservelor făcute în gospodărie).
4. Cele mai frecvente surse sunt conservele preparate necorespunzător în casă ce oferă condițiile necesare pentru producerea și transmiterea toxinei botulinice.
Conservele închise, fără aer, incorect sterilizate, permit ca sporii acestei bacterii anaraerobe - Clostridium botulinum - să contamineze, să germineze și să producă neurotoxine. Și fructele, legumele, carnea de vită și peștele pot deveni surse de botulism atunci când nu sunt respectate cu strictețe regulile individuale de igienă.
5. Produsele din comerț produc ocazional epidemii, însă cel puțin unele dintre acestea se datorează depozitării, utilizării sau manipulării neadecvate făcute de cumpărător.
6. Toxina poate fi inactivată cu ușurință prin procedeele casnice obișnuite de preparare a alimentelor. Este suficientă expunerea la temperatura de 100°C timp de 10 minute.
7. Sporii, în schimb, sunt foarte rezistenți la căldură, necesitând pentru inactivare expunere la 120°C, ca în sterilizarea cu aburi sau în oalele cu presiune.
8. Botulismul transmis prin alimente debutează brusc, de obicei la 18-36 de ore după ingestia de toxine, deși perioada de incubație poate varia între 4 ore și 8 zile.
a) Caracteristică este paralizia simetrică, descendentă, ce se manifestă prin diplopie (vedere dublă), disartrie (tulburări de vorbire) și/sau disfagie (dificultate la înghițit); apoi progresează, deseori rapid, de la nivelul capului, cuprinzând gâtul, brațele, toracele și membrele inferioare și care poate duce la insuficiență respiratorie și la deces. Ptoza palpebrală (căderea pleoapelor) este frecventă și la jumătate din pacienți se observă pupile dilatate sau fixe.
b) Greața, vărsăturile și durerile abdominale pot apărea înainte sau după debutul paraliziei, iar constipația și retenția de urină fac parte adesea din tabloul clinic.
c) Sunt frecvente simptome ca amețeala, vederea încețoșată, gura uscată și uneori durere și uscăciune în gât. Pacienții sunt în general alerți și orientați, însă pot fi și somnolenți, agitați și anxioși.
d) Tipic, febra este absentă.
ATENȚIE!!! Nu uitați 3 lucruri importante:
1. Aplicați tehnicile de conservare corectă a alimentelor în gospodărie. Ele au drept scop îndepărtarea tuturor bacteriilor, de exemplu prin prepararea termică în oala sub presiune la 120 grade Celsius cel puțin 30 de minute.
2. Asigurați eliminarea eventualelor toxine: aruncați orice aliment conservat dacă recipientul este bombat și fierbeți minim 10 minute orice conservă.
3. Învățați să recunoașteți primele simptome. Nu temporizați prezentarea la spital atunci când la 18-36 de ore după consumul de alimente conservate în casă, insuficient preparate termic, apar semnele de paralizie simetrică progresivă descendentă, fără febră sau afectare senzorială. Primul ajutor constă în depurarea toxinei-și eventual ABC. Antitoxina reprezintă tratamentul de elecție.
Dr. TUDOR CIUHODARU, europarlamentar
