Poluarea și exploatarea resurselor naturale de către omenire continuă să împingă Pământul dincolo de capacitățile sale de reziliență: șase praguri ecologice sunt în prezent depășite, iar alte două sunt pe punctul de a fi depășite, se arată în actualizarea publicată miercuri a unui studiu de referință asupra conceptului celor 9 “limite planetare”.
Schimbările climatice, defrișările, pierderea biodiversității, cantitatea de substanțe chimice sintetice (inclusiv materiale plastice), deficitul de apă dulce și echilibrul ciclului azotului sunt cele șase limite care au fost în mare măsură depășite, conform studiului realizat de o echipă internațională formată din 29 de oameni de știință, transmite AFP.
Alte două - acidificarea oceanelor și concentrația de particule fine poluante prezente în atmosferă - sunt aproape de pragurile de alertă.
Doar starea stratului de ozon se situează mai jos, cu o marjă bună.
Aceste “limite planetare”, corespunzătoare unor praguri ce nu trebuie depășite în cadrul a nouă domenii astfel încât ecosistemele să poată evolua într-o “zonă de funcționare sigur” pentru a păstra locuibil Pământul, au fost definite în 2009 de Centrul de Reziliență din Stockholm.
Dezbătută încă de la crearea sa, această noțiune a “limitelor planetare” a devenit treptat o referință în știința sistemului Pământului, fiind menționată în rapoartele Grupului interguvernamental de experți asupra evoluției climei (GIEC) al ONU, iar influența sa s-a extins în lumea politicii și în economie.
În 2019, doar încălzirea globală, rata de dispariție a speciilor și ciclul azotului au depășit aceste praguri.
“Prin limitele planetare identificăm procesele importante care mențin Pământul în condițiile de viață care au prevalat în ultimii 10.000 de ani, în timp ce omenirea și civilizația s-au dezvoltat”, a explicat autoarea principală a studiului, Katherine Richardson, profesoară la Globe Institute din Copenhaga.
Studiul publicat miercuri reprezintă a doua actualizare majoră, după cea din 2015.
“Încă ne mișcăm în direcția greșită (...) și nimic nu indică faptul că vreuna dintre aceste limite - cu excepția stratului de ozon, care se restabilește lent după interzicerea clorofluorocarburilor - începe să evolueze în direcția bună”, a declarat Johan Rockstrom, directorul Institutului Potsdam pentru Cercetarea Impactului Climatic (PIK).
“Acest lucru înseamnă că ne pierdem capacitatea de rezistență și punem în pericol stabilitatea sistemului Pământului”, a adăugat cocreatorul acestui concept.
“Nivel nemaivăzut de patru milioane de ani”.
În ceea ce privește biodiversitatea, limita acceptabilă ar fi o rată de dispariție a speciilor de zece ori mai mare decât rata medie din ultimii 10 milioane de ani. Însă, în vremurile noastre, extincțiile se petrec de cel puțin o sută de ori mai rapid, respectiv de zece ori mai mult în raport cu pragul recomandat.
În ceea ce privește schimbările climatice, limita adoptată este aceea a concentrației de CO2 din atmosferă. Aceasta s-a menținut foarte aproape de 280 de părți pe milion (ppm) timp de cel puțin 10.000 de ani înainte de revoluția industrială. Însă, în 2022, a atins 417 ppm, mult peste o limită de siguranță definită de studiu la 350 ppm.
“Ne îndreptăm către o încălzire de 2,5 grade Celsius, 2,6 grade Celsius sau 2,7 grade Celsius, un nivel nemaivăzut de patru milioane de ani”, a avertizat Rockstrom.
Mii și mii de compuși chimici artificiali - microplastice, pesticide, deșeuri nucleare sau medicamente care poluează mediul înconjurător - au fost cuantificați pentru prima dată. Iar limita este și aici în mare măsură depășită.
Studiul evidențiază, printre cele mai importante concluzii ale sale, că diferite depășiri ale limitelor se amplifică reciproc, cu o legătură esențială între creșterea concentrației de CO2 și deteriorarea biosferei.
“După schimbările climatice, integritatea biosferei reprezintă al doilea pilon al planetei noastre”, a declarat Wolfgang Lucht, responsabil de analiza sistemelor Pământului în cadrul PIK. “În prezent o destabilizăm luând prea mult din biomasă, distrugând prea mult din habitat și defrișând prea mult”, a adăugat el.
Însă, în cazul celor nouă domenii, situația poate reveni sub pragurile de alertă, încurajează studiul.
“Este pur și simplu vorba despre stabilirea limitelor cantității de deșeuri pe care le aruncăm în mediul înconjurător și a cantității de materii prime extrase”, a spus Richardson. (Agerpres)
Foto: Pixabay
