Motto: “Singurătatea este încăperea unde Dumnezeu ne acordă audiență”.
• “Dumnezeu, înainte de a-ți da Crucea pe care o duci, a privit-o cu ochii Săi cei preafrumoși, a examinat-o cu rațiunea Sa dumnezeiască, a verificat-o cu dreapta Sa neajunsă, a încălzit-o în inima Sa cea plină de iubire, a cântărit-o cu mâinile Sale pline de afecțiune, ca nu cumva să fie mai grea decât o poți duce. Și după ce a măsurat curajul tău, a binecuvântat-o și ți-a pus-o pe umeri. Deci o poți duce! Ține-o bine și urcă pe Golgota spre Înviere”!
***
• “Irațiunea a zămislit monștri ca Hitler, Stalin și mulți alții ca ei, care sunt produșii ateismului. Fără rațiune, pe ce temei construiești lumea? Pe forță oarbă și hazard. Pe aceste temeiuri, nimic nu durează și, în final, se va merge spre haos. Pentru a zidi ceva durabil, este nevoie de un model. Modelul nostru este Iisus Hristos. Pe temeiul acestui model vrem să construim ziua de mâine, viitorul țării noastre. Viziunea Ortodoxiei este viziunea unui realism integral. Ea vede toate disciplinele într-o perfectă armonie
cu ele însele și într-o perfectă armonie cu omul”.
***
• “Nu putem vorbi de iubire, de bunătate, de dreptate, de toleranță decât dacă le ancorăm și le fundamentăm în divin. De pildă, e simplu ca eu să cred în dumneata și dumneata să crezi în mine. Dar nici unul din noi nu poate fi absolutul, nu putem fi un credit absolut. Eu cred în dumneata și dumneata crezi în mine, adică eu am încredere în dumneata și dumneata în mine, când amândoi credem în același adevăr și ne referim la aceeași poruncă, la aceeași ordine sau armonie divină, care este mai presus de mine și de dumneata. Moralitatea publică, dacă nu se raportează la un fundament stabil, absolut, este nițel suspendată, fragilă...”.
Constantin Galeriu (1918-2003), preot, profesor de teologie, unul din cei mai mari duhovnici ai ortodoxiei românești. Urmează seminarul teologic “Sf. Gheorghe” din Roman, Facultatea
de Teologie din București, doctor în teologie (1973). La început este preot în județul Prahova, apoi în orașul Ploiești, după care este transferat ca “spiritual” la Institutul Teologic București, lector și profesor titular la același institut. În anul 1992 este profesor consultant și conducător de doctorat la Universitatea București. Începând cu anul 1990 este numit vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor. Pe data de 13 august 1999, Constantin Galeriu a primit titlul de “Cetățean de Onoare” al Municipiului Bacău, fiind considerat unul din cei mai mari rugători și învățați ai Bisericii Ortodoxe Române. În perioada anului 1974 a fost preot și în parohia “Sfântul Silvestru” din București. Din cauza convingerilor sale religioase și umanitare, a fost întemnițat de mai multe ori în anii 1950 și 1952-1953. Pe data de 8-9 iulie 1989 este atacat la miezul nopții, legat și bătut o noapte întreagă. Pretextul ar fi fost furtul, dar de fapt erau manuscrisele recente ale părintelui, scrieri subversive împotriva guvernului. I-a iertat într-un mod personal, unic: “Sărmanii de ei... îmi era milă de ei, fac păcate...”. Nu de puține ori se descălța pe străzile Bucureștilor și venea desculț acasă pentru a-și dărui pantofii sărmanilor. Din punct de vedere literar, rămân câteva cărți cu caracter religios, social și cultural. “Iubirea dumnezeiască și judecata din urmă”, “Rabindranath Tagore, poet și filosof indian”, “Sensul creștin al pocăinței”, “Jertfă și răscumpărare”, “Probleme actuale ale religiilor creștine” ș.a.
P.S. Iacov, cap. 5. vers. 13-15: “Frații mei! Este vreunul dintre voi în suferință? Să se roage. Este cineva cu inimă bună? Să cânte psalmi. Este cineva bolnav între voi? Să cheme preoții Bisericii și să se roage pentru el, ungându-l cu untdelemn, în numele Domnului. Și rugăciunea credinței va mântui pe cel bolnav și Domnul îl va ridica și de va fi făcut păcate se vor ierta lui”.
Cu dragoste creștină, preot ortodox român ILIE BUCUR SĂRMĂȘANUL
