Cronică de concert “Simfonia trebuie să fie precum lumea. Trebuie să cuprindă tot”

Distribuie pe:

Ultimul concert, al Festivalului Internațional “Constantin Silvestri”, ediția a XXXIII-a, din data de 26 octombrie 2023, de la Filarmonica târgmureșeană, s-a încheiat într-o atmosferă de mare intensitate emoțională colectivă, stârnită de interpretarea ultimei lucrări din program, Simfonia nr. 1, de Gustav Mahler.

În prima parte a concertului am ascultat “Trei piese pentru coarde” de Constantin Silvestri, compozitorul care și-a început studiile la Conservatorul Municipal din Tg. Mureș, în perioada interbelică și care a cunoscut faima ca dirijor al Orchestrelor Simfonice britanice, din Bournemouth și Londra.

Solista serii a fost Maria Marica, violonistă ce a câștigat Concursul Internațional “George Enescu”, ediția 2022, având în palmares numeroase recitaluri și concerte în țară și străinătate. În interpretarea din Concertul nr. 4 în Re major de Mozart s-a remarcat prin cantabilitatea și frumusețea sunetului, știut fiind că orice mică scăpare în execuție devine o neglijență de neiertat în opera acestui compozitor de mare transparență în creație.

Partea a doua a concertului a constituit unul dintre cele mai puternice momente ale festivalului, datorită Simfoniei nr. 1 “Titan”, de Mahler, o lucrare extrem de complexă și dificilă care a solicitat la maximum abilitățile instrumentale ale orchestrei în general, dar și în detaliul care privește execuția fiecărui membru al său, în special al compartimentului de suflători.

Gustav Mahler, compozitor austriac postromantic, în opera căruia se îmbină tradiția austro-germană a secolului al XIX-lea cu modernismul secolului al XX-lea, influențat de filosofii Schopenhauer și Nietzsche, reflectă în muzica sa crizele, angoasele și conflictele epocii noastre. El însuși afirmă, transmițându-i compozitorului Sibelius, că “Simfonia trebuie să fie precum lumea. Trebuie să cuprindă tot.” Paginile acestei lucrări înfățișează chinurile unui om măcinat de o extraordinară dorință de împlinire, pendulând între stări sufletești contradictorii, de exaltare, optimism, deznădejde, iubire, patos, moarte, redate prin disonanțe sonore și accente de grotesc, sau de autoironie, cum i se întâmplă unui călător printr-o viață ce le cuprinde pe toate. Viziunea sa grăitor descriptivă se derulează prin imagini pastorale, cu natură și un sat animat de un Landler (în partea a doua), cu melodii de stradă sau fanfară, din această alăturare rezultând o muzică eclectică, dificilă ca interpretare, dar care ascunde furtuna emoțională venită din străfundurile subconștientului. Este o luptă interioară cu destinul care, spre deosebire de Beethoven, cel îndărătnic și biruitor, apare la Mahler în postura cuiva care se complace în propria suferință, dorind ca lumea să vadă starea lui. De altfel, Mahler a avut o viață personală zbuciumată, unul dintre copii i-a murit, iar soția, Alma, o femeie foarte frumoasă, l-a părăsit, compozitorul căzând într-o depresie care i-a îndreptat pașii către Freud.

Această amplă lucrare, cu o orchestrație pe măsură, necesită o mână fermă, o mare capacitate de a lucra cu orchestra și, desigur, acea maleabilitate a unui conducător de ansamblu care stimulează creativitatea în interpretare. Sunt caracteristici pe care le întrunește dirijorul concertului, Tiberiu Soare, foarte convingător în precizia gestului dirijoral și totodată sensibil în redarea subtilităților din părțile lirice. Palmaresul său cuprinde numeroase concerte cu orchestrele filarmonicilor din Brașov, Craiova, Satu Mare, Ploiești, Constanța, Bacău, Botoșani, Timișoara, Iași, Oradea, cu Orchestra Națională Radio, participare la Festivalul International “George Enescu”(2005), perfecționări la cursuri de măiestrie în străinătate, editare a două discuri de muzică românească contemporană etc.

Ca o privire de ansamblu a acestei ediții a festivalului, putem afirma că a fost unul dintre cele mai reușite evenimente ale Filarmonicii târgumureșene din ultimii ani, ocupând un loc de prim rang între manifestările culturale ale orașului și chiar ale țării. Meritul pentru succesul concertelor, cu săli pline, cu programe foarte bune și variate, cu invitați de marcă, dirijori și soliști, este al organizatorilor, al unei munci de echipă, al efortului conjugat al tuturor celor implicați, a managerului Filarmonicii, baritonul György Levente, și al secretarilor muzicali, Roxana Oprea, violonistă și concertmaestră, și Ciprian Bonta, fagotist, ambii membri ai Orchestrei Simfonice, al căror devotament și profesionalism stau la temelia bunei funcționări a acestei instituții de prestigiu în peisajul cultural național, care este Filarmonica de Stat Tg. Mureș. Felicitări Orchestrei Simfonice și Corului Mixt pentru contribuția la acest festival și nu numai!

Carmen Mihăescu

Lasă un comentariu