În condițiile specifice Transilvaniei din a doua jumătate a secolului trecut, “Astra” a reprezentat nu numai un focar de cultură, ci și o instituție națională menită să concentreze eforturile colective ale populației românești pentru afirmarea intereselor sale vitale prin mijlocirea culturii. Interesul sporit al românilor din Imperiul habsburgic pentru cultură în deceniile de după 1848 se corelează cu progresele epocii moderne și cu starea lor materială, politică și culturală deosebit de gravă. Experiența revoluției burghezo-democratice recent înăbușite, după care cursul ascendent al mișcării naționale românești fusese, pentru moment, brusc întrerupt, a generalizat între fruntașii români convingerea că lupta pentru împlinirea idealurilor revoluționare poate și trebuie să fie continuată cu armele culturii. Crearea în școli proprii a unei puternice pături de intelectuali, în speță juriști, capabili să înfrunte în viața politică adversitatea claselor dominante maghiare și austriece, iar pe alt plan să inițieze în poporul din care au ieșit, o largă mișcare de progres, devenea un deziderat suprem. Dar în condițiile unei economii moderne, capitaliste, numai cu o pătură de intelectuali care să conducă masa populației formată din țărănime, lupta pentru înfăptuirea idealurilor burghezo-democratice avea șanse reduse de succes. O burghezie românească propriu-zisă, adică o burghezie legată de producția de fabrică, de manufacturi și bănci, nici nu exista în Transilvania până pe la 1870. Acesta era rezultatul unor împrejurări istorice specifice și consecința practicilor medievale transilvănene. Iar în noile condiții devine o formă de exploatare economică a populației oprimate prin politica economică discriminatorie practică de Curtea din Viena în provinciile răsăritene ale Imperiului. Se încerca, astfel, frânarea procesului firesc de constituire a burgheziei naționale românești, puternică economicește și hotărâtă pe plan politic de a conduce mișcarea generală pentru reforme și lupta pentru statul național unitar al poporului român.
“Astra”, ca și societățile cultural-naționale ale sârbilor, slovenilor și croaților, a sesizat acest aspect. De aceea, în curând programul lor se va orienta tot mai vădit în direcția sprijinirii procesului de formare și consolidare a acestei clase burgheze. Orientarea are un caracter net progresist, mai ales că ea a determinat promovarea tot mai accentuată a științelor reale, a cunoștințelor tehnice și a meseriilor între români și nu doar a limbilor clasice, disciplinelor religioase, filologiei și istoriei ca până aici. Acest fapt încercăm să-l demonstrăm în comunicarea noastră, depistând acțiunile “Astrei”, pentru promovarea activităților industrial-negustorești între români prin înființarea școlilor de meserii și a subvenționării tinerilor din sate, a ucenicilor și calfelor pentru calificarea lor în ramurile tehnice și industriale. Pe acest teren vom întâlni pe toți fruntașii politici, pe intelectualii transilvăneni cei mai lucizi și pe acest teren ei se întâlnesc mai curând cu masele poporului exploatat, dornic să-și amelioreze condiția social-economică și, concomitent, a celei, politico-naționale.
Împiedicate să pătrundă în industria de fabrică, ce se afirmă și în Transilvania începând cu deceniul șase al secolului XIX, elementele burgheze române simt nevoia de a sfărâma obstacolele ce le barează calea spre afirmarea lor în viața economică.
Cadrul oferit de programul “Astrei”, a reprezentat una din multiplele pârghii utilizate de burghezia română incipientă pentru afirmarea sa în viața industrială, bancară și comercială a Transilvaniei și pentru ridicarea economică a populației românești. Cei mai lucizi conducători ai “Astrei”, G. Barit, V. Roman, D. P. Barcianu, S. Balint, I. Hodoș, A. Șaguna, B. Baiulescu etc., au sesizat chiar din primii ani că Asociația trebuie să pășească hotărât pe acest drum. Cel dintâi pas trebuia făcut în direcția trezirii interesului “inteligenței” pentru “științele tehnice” și în orientarea tineretului spre școli reale, comerciale și de meserii. Pe de altă parte, se impunea ca “Astra”, cu mijloacele ce-i stăteau la îndemână, să sprijine formarea de ingineri, medici, farmaciști, maiștri și meseriași.
În acest sens, dacă îndemnul lui A. Șaguna, primul președinte al Astrei, din prima adunare generală (1861), ca tinerii ce nu au loc în preparandie să fie îndrumați spre școlile de meserii - a rămas fără ecou, discursurile elocvente și intervențiile energice ale lui G. Barit, Barcianu, Roman, Hodoș, Balint în viitoarele adunări generale, au dat primele roade practice. Începutul timid îl făcuse adunarea din Brașov, votând două premii a câte 100 fl. pentru calificarea ca “maeștri” a doi tineri meseriași. Dar concursul trebui repetat din lipsă de candidați, iar suma prevăzută în buget și în anul viitor.
Inițiativa sprijinirii cu stipendii (burse) a tinerilor români dornici să urmeze o facultate tehnică este luată de comitetul “Astrei” în 1864.
(Va urma)
Teodor Pavel
