...”Mi-e frică de post pentru că strică și slăbește trupul", poate că spui tu. Dar să știi că pe cât se strică materia omului, pe atât se înnoiește sufletul său (vezi 2 Cor. 4, 16). Pe de altă parte, dacă vrei să cercetezi bine lucrurile, vei vedea că postul are grijă de sănătatea trupului. Iar dacă nu crezi cuvintele mele, întreabă-i pe doctori, să-ți zică ei mai bine. Aceștia spun că sănătatea este menținută prin cumpătare la mâncare, pe când lăcomia duce la tot felul de boli, care distrug trupul.
Așadar, să nu ne temem să postim, căci postul ne scoate din multe rele. Mai văd oameni care înainte și după post se îmbuibă cu hrană și cu băutură, pierzând astfel folosul postului. Este ca și cum trupul nostru abia și-ar reveni dintr-o boală și când ar da să se ridice din pat, cineva l-ar lovi tare cu piciorul și l-ar îmbolnăvi și mai tare. Ceva asemănător se întâmplă și cu sufletul nostru atunci când înainte și după post nu suntem cumpătați.
Dar și când postim, nu ajunge să ne abținem de la diferite mâncăruri, ci trebuie să postim și sufletește. Există primejdia ca ținând posturile rânduite de Biserică, să nu avem nici un folos. Din ce cauză? Pentru că ne ținem departe de mâncăruri, dar nu ne ținem departe de păcat; nu mâncăm carne, dar mâncăm sufletele celor săraci; nu ne îmbătăm cu vin, dar ne îmbătăm cu pofte trupești; petrecem ziua în post, dar ne uităm la lucruri rușinoase. În felul acesta, pierdem folo-sul postului. De aceea, postul de mâncare trebuie însoțit de îndepărtarea de orice păcat, de rugăciune și de luptă duhovnicească. Numai astfel vei aduce jertfă bine-plăcută Domnului și vei avea mult folos.
(sursa și foto - https://www.ioanguradeaur.ro/723/folosul-postului/): din “Problemele vieții", Editura Egumenita
Șezătorile de iarnă din Postul Crăciunului
După terminarea muncilor agricole, când lumea satelor intra într-o perioadă de repaus relativ, dar mai ales după Lăsatul Secului de Crăciun, începea sezonul șezătorilor, singura adunare în care se veseleau oamenii în Postul Crăciunului.
Șezătorile erau întâlniri comunitare cu caracter lucrativ dar și distractiv, organizate în serile zilelor lucrătoare, la una sau mai multe case, locul de desfășurare fiind anunțat din timp.
În Postul Crăciunului principala preocupare casnică era torsul cânepii, a inului și a lânii, activitate care se făcea cu mai multă plăcere, cu mai mult spor și în condiții mult mai bune în cadrul unor întâlniri comunitare.
Gospodina în casa căreia avea loc întrunirea se pregătea cu băutură și mâncare frugală și anunța flăcăii, în cazul în care aceștia nu se informau singuri de mersul șezătorilor. Casa era dereticată și se pregăteau mai multe lavițe sau scaune necesare torcătoarelor. Era locul în care se învățau deprinderi practice dar se derulau și numeroase obiceiuri. În zilele de sărbătoare sau duminica, nu se făceau șezători.
Odată cu lăsarea întunericului, femeile porneau cu furca de tors către casa în care avea loc șezătoarea. După ce participantele își primeau “porția" de tors, pentru crearea unei atmosfere plăcute, ele erau servite cu un păhărel de țuică îndulcită, de obicei, cu miere de albine.
Fetele erau însoțite de mamă sau de bunică. În cadrul șezătorilor, se spuneau ghicitori, zicale, proverbe, se cânta sau se rosteau balade, nestemate folclorice păstrate până în zilele noastre. În cadrul acesta “instituționalizat", fetele erau integrate în colectivitatea femeilor, începând să-și însușească deprinderi practice și spirituale.
În șezătorile ce aveau loc înaintea Crăciunului și a Anului Nou, se învățau și se repetau colindele și urăturile și se discuta în amănunt despre buna pregătire a acestor sărbători.
La un moment dat, lucrul înceta, participantele fiind servite cu diferite preparate de către gazdă, în funcție de starea sa socială sau de posibilitățile sale materiale. Se mâncau boabe de porumb fiert, nuci, fructe uscate și alune.
Flăcăii cutreierau în grupuri pe la toate casele unde aveau loc astfel de întruniri. De multe ori ei se organizau de cu seara, repartizându-se pe case, în așa fel încât, către sfârșitul șezătorii, să apară cu muzicanții pentru a înveseli atmosfera.
La apariția flăcăilor, munca era abandonată. Fetele și chiar femeile erau invitate la joc, unele dintre fete jucând acum pentru prima dată, iar cele mai tinere învățau pașii de joc. Atmosfera creștea în veselie și bună dispoziție. Cu această ocazie jucau chiar și bătrânii din vecini, invitați la șezătoare. Aceștia, pentru a nu-i deranja pe cei tineri, se urcau și dansau pe lavițele late și masive ce înconjurau pereții. Așa au apărut în Bucovina melodia de joc numită “Ca pe laiță" și “Baba grasă".
Șezătorile, desfășurate în toată plenitudinea lor până târziu, prin anii '60, se constituiau într-o adevărată instituție socială și erau o formă de întrajutorare comunitară dar și loc de petrecere plăcută a timpului în nopțile lungi de iarnă. Chiar dacă se desfășurau în perioada Postului Crăciunului, aspectul distractiv era tolerat deoarece în cadrul lor erau învățate colindele și urăturile ce urmau să fie rostite în timpul sărbătorilor.
În vechime oamenii erau de omenie, nu stăteau pe gânduri când era vorba să ajute pe cineva.
...Astăzi vedem sărbătorile cu alți ochi. Nu se mai știe de șezători, nu se mai face mâncare de prune, nu se mai dăruiesc colaci și nuci, iar țesutul mai este cunoscut doar de câteva bătrâne. Nu se mai gătește în oale de lut sau în ceaunul de tuci de pe pirostrii. Ce era pe vremea bunicilor nu mai este. (sursa - azm.gov.ro/datini-traditii-si-obiceiuri romanesti... foto - https://merg.in/dumbrava/)
Ce punem pe masă în postul Crăciunului?
Deoarece postul Crăciunului presupune abținerea de la alimentele de origine animală, este recomandat ca persoanele care vor să postească să fie cumpătate din punct de vedere alimentar și să consume alimente sănătoase, bogate în vitamine: fructe și legume proaspete și naturale (nu cele uscate, cu zaharuri sau conservanți adăugați), cereale, nuci, semințe, uleiuri de gătit și sucuri proaspete din fructe.
Carnea poate fi înlocuită cu soia; în comerț există multe produse din “carne" vegetală, carne tocată, burgeri, cârnați, mici, mezeluri, chiftele etc.
Laptele poate fi înlocuit cu laptele de ovăz, migdale, orez, lapte de cocos sau lapte de soia. Untul poate fi înlocuit cu margarina de post, uleiul de floarea soarelui, crema de cocos sau pasta de avocado. Ouăle pot fi înlocuite cu tofu moale, smântâna poate fi înlocuită cu smântâna lichidă vegetală sau cea de cocos, caju, soia sau din ovăz. Maioneza poate fi înlocuită ușor cu cea vegetală din comerț, sau poate fi preparată în casă. În ce privește ciocolata, e bine de știut că anumite tipuri de ciocolată neagră sunt de post și pot fi consumate fără probleme, cu condiția să citim cu atenție eticheta.
Sugestii de rețete culinare de post
Ciorbe: de varză, de lobodă, de legume, de fasole; supe: de mazăre, de ciuperci, de conopidă; fel principal: mâncare de fasole cu paste, mâncare de dovlecei, plăcintă cu spanac, șnițele de soia, chifteluțe de soia la cuptor, sarmale cu ciuperci, ardei umpluți cu orez și ciuperci etc; aperitive: chiftele din dovlecei cu usturoi, salată orientală cu maioneză de post, ciuperci umplute cu orez, ceapă și ardei, conopidă pane, cartofi copți, chiftele din cartofi, dovlecei prăjiți etc.; deserturi: salată de fructe, cozonac de post umplut cu nucă, chec de post, negresă de post, gogoși de post, plăcintă de post cu mere și nucă, cornulețe de post cu rahat sau gem, dovleac copt, mere coapte etc. (sursa - condoleante.ro; foto - hellotaste.ro)
Sfatul medicului Dr. Tudor Ciuhodaru: ce și cum mâncăm în post pentru a nu ajunge la spital
Postul ținut cu strictețe, fără a ține cont de condițiile individuale, poate favoriza, declanșa sau complica evoluția diferitelor stări patologice preexistente.
Uzuale sunt stările lipotimice și spasmofiliile apărute după o perioadă de restricție alimentară severă, eventual asociate anumitor stări fiziologice.
Există și riscul ca alimentația bogată caloric să creeze, în special doamnelor și domnișoarelor, probleme după această perioadă.
Costul crescut ale unui regim alimentar adecvat în perioada postului poate crea multe alte probleme.
Concret- un regim alimentar echilibrat - trebuie să respecte 5 lucruri esențiale:
* să includă proteine vegetale, din soia, cartofi, cereale integrale, fructe pentru glucide, lipide din uleiuri vegetale, nuci, semințe, precum și vitamine, obținute în principal din fructe și legume proaspete;
* să fie adaptat caloric la necesitățile organismului, crescut dacă este efort fizic intens sau sarcină;
* să nu depășească necesitățile individuale, prin exces alimentar sau alimente bogate în calorii (ciocolată, dulceață, nuci, fasole);
* să țină cont de afecțiunile asociate metabolice (diabet) sau neuropsihice (nevroze sau depresii);
* să respecte orarul de masă pentru a evita hipoglicemiile.
Rețineți:
1. Cea mai ieftină și uzuală opțiune este consumul de alimente pe bază de carbohidrați: cartofi, paste, pâine, derivate din porumb. Produsele care înlocuiesc alimentele de origine animală (pate vegetal, soia, cașcaval vegetal) sau legumele, salatele sau fructele proaspete sunt și ele la mare căutare în această perioadă, însă sunt mult mai scumpe.
2. Recomandăm un regim alimentar care să țină cont de vârstă, activitate fizică, status fiziologic și afecțiuni preexistente, consultând eventual și un nutriționist, astfel încât să nu ajungeți la spital. (sursa - facebook.com/TudorCiuhodaru/)
Documentar de ILEANA SANDU
