Domnului Klaus Iohannis, Președinte al României,
Doamnei Maia Sandu, Președintă a Republicii Moldova
1.1 Planul Rusiei: separatism, război, înăbușirea Mișcării de Renaștere Românească și a proceselor de reîntregire a Țării
Anatoli Lukianov, președintele Sovietului Suprem al Uniunii Sovietice, l-a avertizat (1990) pe Președintele Mircea Snegur că tentativele de desprindere a R. Moldova de Rusia vor însemna, cel puțin, dezmembrarea ei în trei entități separate (Tiraspol, Comrat, Chișinău) și lichidarea de facto a statului moldovenesc. Rapoartele secrete ale KGB-ului atenționau Kremlinul că Primul Parlament pregătește populația pentru Unirea cu România, iar pentru a opri procesele de lichidare a frontierei sovietice de pe Prut se cer intervenții dure, crearea și înarmarea de gărzi și detașamente “populare”, dizolvarea legislativului și alegeri anticipate.
Cert este că războiul declanșat de Federația Rusă împotriva R. Moldova în martie 1992 urmărea: 1. A curma procesele de apropiere și unire cu România; 2. A paraliza activitatea Parlamentului și a organiza alegeri anticipate; 3. A înăbuși Mișcarea de Renaștere Românească; 4. A readuce la putere vechea nomenclatură comunistă, sovietică-rusească loială Moscovei.
Planul KGB-ului, pe cele patru direcții de bază, a reușit, în mare măsură, ca urmare a războiului cu implicarea directă a armatei a 14-a. Armistițiul semnat de președinții Boris Elțin și Mircea Snegur la 21 iulie 1992 a însemnat în realitate capitulare forțată și transformarea deplină a puterii de la Chișinău într-o marionetă docilă a Moscovei pe două-trei decenii înainte. În octombrie 2001, președintele Dumei de Stat, Ghennadi Selezniov, a declarat deschis: “Da, noi am declanșat războiul de la Nistru din 1992, pentru ca Republica Moldova să nu se unească cu România”.
Războiul și alegerile anticipate au adus la putere oamenii Moscovei în frunte cu Petru Lucinschi. În anul 1994, ei au anulat Proiectul de Constituție elaborat de Primul Parlament în care se afirma din preambul că moldovenii sunt parte organică a poporului român, iar limba lor maternă este română și au votat o altă constituție, contrară Declarației de independență și axată pe tezele și obiectivele moldovenismului antiromânesc.
Revenirea la Mitropolia Basarabiei, ca parte a Patriarhiei Române, a fost blocată la comanda Moscovei de către puterea de la Chișinău, care a susținut și a încurajat doar “mitropolia” subordonată Rusiei.
(Va urma)
Memoriu elaborat de Alecu Reniță, deputat în Primul Parlament, votant al Declarației de independență față de Rusia imperială
