Bradul de Crăciun, cu intenția de a promova arta și unitatea, ridicat în centrul Târgu Mureșului, la Ceasul cu flori, a provocat un val de reacții negative în mediul virtual și nu numai. Târgumureșenii sunt nemulțumiți, unii chiar revoltați de aspectul a ceea ce ține de spiritul Crăciunului, de tradiția împodobirii acestui simbol al lumii creștine.
Am înțeles și înțelegem modernizarea, viziunile personale, arta, imaginația care ating fiecare aspect al vieții noastre și suntem pregătiți să le îmbrățișăm, dar nu cu prețul alterării imaginii acestei mari sărbători a întregii lumi creștine.
Suntem siguri că acest monument în formă conică, foarte colorat, este un frumos simbol și îndemn la unitate, care ar trebui să treacă peste orice barieră a diferențelor politice, culturale și naționale, mai ales acum, în această perioadă a anului, când bunătatea, empatia, înțelegerea și iubirea ar trebui să fie ceea ce simțim în fiecare moment, că intenția și construirea acestui monument-simbol sunt de bun augur, iar mesajul este pozitiv și demn de tot respectul, dar nu credem că poate înlocui bradul - simbolul creștin al Crăciunului.
Categoric, acest monument trebuie expus și tratate cu tot respectul, inițiativa, munca și mesajul pe care îl transmite, dar târgumureșenii țin la tradiție, e cam tot ce le-a mai rămas în această “lume nebună, nebună, nebună.”
Bradul, în tradiția creștină, reprezintă Sfânta Treime, iar prin faptul că este un “pom al vieții” simbolizându-L pe Iisus Hristos “mereu viu”, și-a câștigat un binemeritat loc în tradiția creștină și în sufletele noastre. La noi în România, bradul a fost împodobit pentru prima oară în anul 1866, la palatul regelui Carol I de Hohenzollern. Îngerul care este așezat în vârful bradului simbolizează protecția divină, iar Steaua este trimiterea spre cei trei magi care au urmat-o pentru a ajunge la Pruncul Iisus Hristos.
Toate aceste simboluri creștine, ca de altfel întreg Crăciunul, au la bază nașterea Mântuitorului Iisus Hristos. Aceasta este bucuria Crăciunului, este ceea ce trebuie să sărbătorim în mod real. Tot ceea ce derivă din această bucurie, mesele îmbelșugate, cadourile, ar trebui să fie doar o extensie a ceea ce este, în mod real, esența Crăciunului.
Expunerea acestui monument, cu toate bunele intenții, într-un alt loc, ar fi fost o mișcare foarte, foarte potrivită. Însoțit de mesajul pe care vrea să-l transmită “Poveștile ne leagă!”, suntem convinși că ar trezi interesul, admirația și respectul cetățenilor, așa cum merită, și nu l-ar mai considera un “cort de indieni”.
Totuși, înainte de toate, haideți să sărbătorim nașterea Mântuitorului nostru Iisus Hristos, să respectăm și să prețuim tradițiile, să ne bucurăm de scânteia de bucurie din ochii copiilor și nepoților noștri la auzul istoriei nașterii Mântuitorului și la vederea bradului de Crăciun.
Totodată, haideți să recunoaștem că și pe noi, adulții, indiferent de vârstă, vederea bradului de Crăciun frumos împodobit, colindele și întreagă această sărbătoare ne bucură, ne mișcă, ne impresionează.
Sărbători fericite tuturor!
Antonela Dumitrache
