Trimisul special al AGERPRES, Oana Ghiță, transmite: România așteaptă să afle dacă Olanda va susține aderarea Bulgariei la spațiul de liberă circulație europeană, pentru a lua o decizie în dosarul Schengen, a afirmat, luni, premierul Marcel Ciolacu.
Consiliul Justiție și Afaceri Interne (JAI), ce are loc pe 4 și 5 decembrie, nu are pe agendă un vot privind aderarea României și Bulgariei.
“Olanda a avut alegeri pe data de 22 noiembrie. Nu a avut timp să înceapă procedura prim-ministrul actual să supună votului Parlamentului, pentru că au fost alegeri. Era mai mult ca și sigur că nu se va discuta în JAI-ul din 4 și 5 decembrie, dar a rămas pe ordinea de zi pentru a se propune o ședință JAI extraordinară în cursul lunii decembrie. Așteptăm întâi decizia Olandei în ceea ce privește Bulgaria și vom vedea cum va acționa România”, a spus șeful Executivului.
Referitor la dialogul recent cu Austria, Ciolacu a precizat că nu a avut “nicio discuție directă cu cancelarul Nehammer”.
“Urmează cu certitudine, după ce mă întorc în România, să avem anumite discuții. Au fost discuții la nivel de ambasadori și alte contacte a avut și domnul ministru de Interne”, a completat el.
Deputații maori protestează împotriva regelui Charles la depunerea jurământului în parlamentul Noii Zeelande
Deputații maori au încălcat marți protocolul la ședința de deschidere a noului parlament al Noii Zeelande, jurând credință în primul rând pentru urmașii lor și pentru legea fundamentală și abia apoi pentru regele britanic Charles al III-lea, șeful de stat oficial, relatează Reuters.
Cei șase parlamentari din Te Pati Maori, cea mai mică formațiune din legislativul ales în 14 octombrie, au depus jurământul față de “mokopuna” (descendenți), “tikanga” (tradiția maori) și față de versiunea în limba maori a Tratatului de la Waitangi, actul fondator al Noii Zeelande ca stat.
Tratatul semnat în 1840 consfințește principiile guvernării convenite de britanici și maori, însă versiunea în engleză este diferită de cea în limba aborigenilor, iar dezbaterea privind cedarea suveranității de către maori încă nu s-a încheiat.
Mai mulți deputați maori au purtat pelerine și podoabe pentru cap din pene, pentru a-și onora originile, și au interpretat provocarea tradițională “haka” a indigenilor.
Cel puțin doi dintre ei nu au folosit pentru regele Charles numele maori Kingi Tiare, ci Kingi Harehare. Unul din liderii Te Pati Maori, Rawiri Waititi, a declarat presei că Harehare este doar un alt nume pentru Charles, însă Reuters menționează că în traducere, cuvântul respectiv se poate referi și la ceva nedorit sau jignitor.
Te Pati Maori, care dorește ca regele să nu mai fie șeful statului, a comunicat vineri că jurământul parlamentarilor este un simbol al puterii coloniale britanice, pe care legislativul o consideră mai presus de poziția aborigenilor.
Partidul a organizat marți și proteste în întreaga țară. AFP relatează că mii de manifestanți au ieșit în stradă - cei mai mulți la Auckland și Wellington - împotriva politicilor noului guvern conservator față de maori. Aceeași agenție apreciază că demonstrațiile sunt primul test pentru premierul neozeelandez Christopher Luxon, în timp ce Reuters remarcă o acutizare a problemelor legate de rasă.
Mișcarea republicană din Noua Zeelandă nu este foarte amplă, însă se discută de mai multă vreme dacă nu ar trebui să se renunțe la suveranitatea regală, iar șeful statului să fie un cetățean neozeelandez. Sentimentele antimonarhice, legate de cele anticolonialiste, sunt mai puternice în rândul unor comunități indigene, menționează Reuters.
În 2022, deputata aborigenă australiană Lidia Thorpe a fost obligată să depună din nou jurământul, după ce modificase textul pentru a o numi pe regina Elisabeta a II-a colonistă. În Noua Zeelandă, mai mulți politicieni au încercat în trecut să evite jurământul, dar în cele din urmă au renunțat, pentru a putea participa la guvernare.
UE se confruntă cu un uriaș risc de atacuri teroriste (comisarul UE pentru afaceri interne)
Uniunea Europeană se confruntă în prezent cu un risc terorist sporit ca urmare a războiului din Gaza, a afirmat marți comisarul UE pentru afaceri interne, Ylva Johansson, relatează dpa.
“Cu războiul dintre Israel și Hamas și polarizarea pe care o provoacă în societatea noastră, cu sezonul de vacanțe care vine, există un uriaș risc de atacuri teroriste în Uniunea Europeană”, a spus Johansson, la sosirea la reuniunea miniștrilor de interne din UE de la Bruxelles.
Ea a făcut referire la atacul cu cuțitul produs sâmbătă la Paris, în care un turist german a fost ucis și alte două persoane au fost rănite, precum și la alte incidente anterioare.
Comisarul a anunțat că va fi “alocată o sumă suplimentară de 30 milioane de euro pentru protejarea, de exemplu, a lăcașurilor de cult”.
Miniștrii UE vor purta consultări cu privire la securitatea blocului comunitar, în lumina războaielor din Orientul Mijlociu și din Ucraina. Pe agenda reuniunii se află de asemenea o discuție cu privire la spațiul de liberă circulație Schengen și progresul reformei politicii de azil și migrație.
Israelul are planuri de a inunda tunelurile de sub Gaza cu apă din mare
Israelul a asamblat un sistem de pompe de mari dimensiuni cu ajutorul cărora ar putea inunda cu apă de mare ampla rețea de tuneluri a mișcării palestiniene islamiste Hamas de sub Fâșia Gaza, relatează marți dpa, citând presa din SUA.
Ediția din SUA a Wall Street Journal a citat luni oficiali guvernamentali americani potrivit cărora nu se știe dacă guvernul israelian intenționează să folosească această tactică. Israelul nu a luat o decizie finală, dar nici nu a exclus un astfel de plan, au spus oficialii citați.
Forțele israeliene au finalizat instalarea pompelor la nord de tabăra de refugiați Al-Shati la jumătatea lunii noiembrie, au precizat aceștia. Au fost instalate cel puțin cinci pompe, care pot aduce apă din Marea Mediterană, direcționând mii de metri cubi pe oră în tuneluri, care ar fi inundate în termen de câteva săptămâni, conform presei.
Prin această tactică, Israelul ar putea distruge tunelurile și să-i scoată pe teroriști din ascunzătorile lor subterane. Pe de altă parte, au notat oficialii americani, acest lucru ar amenința alimentarea cu apă a Fâșiei Gaza.
Israelul a informat inițial SUA în legătură cu această opțiune la începutul lui noiembrie, ceea ce a lansat o discuție privind raportul dintre fezabilitate și impactul acesteia asupra mediului și respectiv valoarea în plan militar a eliminării tunelurilor, a mai consemnat WSJ.
Armata israeliană a afirmat că a descoperit peste 800 de brațe de tunel de la începutul războiului din Gaza, iar duminică a spus că circa 500 dintre acestea au fost deja distruse.
Unele dintre ele erau legate de facilități strategice subterane ale Hamas, a menționat armata într-un comunicat. Mai mulți kilometri de astfel de rute subterane au fost distruse. Informația nu a putut fi verificată în mod independent.
Kremlinul confirmă vizitele lui Vladimir Putin în Emiratele Arabe Unite și în Arabia Saudită
Kremlinul a confirmat marți că președintele Vladimir Putin se va deplasa miercuri în Emiratele Arabe Unite și în Arabia Saudită, unde vizitele sale se vor axa pe conflictul israeliano-palestinian și pe petrol, informează AFP. Informații despre aceste vizite apăruseră inițial în presă.
“Vizitele de lucru ale președintelui (rus Vladimir) Putin în Emiratele Arabe Unite și în Arabia Saudită vor avea loc azi. Toate acestea se vor derula într-o singură zi”, a declarat pentru jurnaliști purtătorul de cuvânt al președinției ruse, Dmitri Peskov.
Potrivit lui Peskov, Vladimir Putin va aborda în timpul acestei vizite “relațiile bilaterale”, “agenda internațională”, “conflictul israeliano-palestinian”, precum și reducerea producției de petrol în cadrul OPEC din care Rusia face parte.
Kremlinul nu a informat dacă președintele rus se va deplasa la COP28, conferința internațională asupra climei ce are loc în prezent în Emirate.
Vladimir Putin, vizat din luna martie de un mandat de arestare emis de Curtea Penală Internațională, pentru “deportare” de copii ucraineni, și-a limitat până acum deplasările în străinătate. El a fost absent, de exemplu, de la cele mai recente summituri ale G20 și BRICS.
În octombrie, Putin a fost în schimb primit de aliatul său Xi Jinping în China, în marja forumului Noile Drumuri ale Mătăsii.
Cu câteva zile înainte de aceasta, el a fost în Kârgâzstan, alt aliat al Moscovei, pentru prima sa deplasare în străinătate după emiterea mandatului de arestare de către CPI.
Președintele rus, din care Occidentul încearcă să facă un paria din cauza războiului Rusiei împotriva Ucrainei, a explicat la începutul lui octombrie că evită summiturile internaționale “pentru a nu cauza probleme” organizatorilor. (Grupaj Agerpres)
Senat: Codul penal - modificat pentru întărirea protecției juridice a minorilor
Senatul a adoptat luni, în unanimitate, propunerea legislativă pentru modificarea Codului penal prin care se preconizează întărirea protecției juridice a minorilor pe categorii de vârstă față de abuzurile sexuale la care ar putea fi supuși de către alți minori sau de adulți.
Proiectul de act normativ, propus de senatorul PSD Robert Cazanciuc și deputatul PSD Diana Tușa, prevede că raportul sexual comis de un minor cu un alt minor cu vârsta sub 14 ani se sancționează cu închisoarea de la 2 la 7 ani și interzicerea exercitării unor drepturi.
De asemenea, raportul sexual comis de un major cu un minor prin constrângere, prin imposibilitatea de a se apăra ori de a-și exprima voința sau profitând de această stare, se pedepsește cu închisoare de la 8 ani la 15 ani și interzicerea exercitării unor drepturi. Maximul special al pedepsei se majorează cu trei ani dacă:
* fapta a fost comisă de către un membru de familie al minorului sau de către o persoană care conviețuiește cu acesta;
* minorul se află în îngrijirea, ocrotirea, educarea, paza sau tratamentul făptuitorului sau acesta a abuzat de poziția sa recunoscută de încredere sau de autoritate asupra minorului ori de situația vădit vulnerabilă a acestuia cauzată de o boală, handicap psihic sau fizic, situație de independență ori o stare de incapacitate fizică sau psihică;
* fapta a avut ca urmare vătămarea corporală sau a pus în pericol viața minorului;
* fapta a fost săvârșită în scopul producerii de materiale pornografice;
* fapta a fost săvârșită de două sau mai multe persoane împreună.
Proiectul mai stipulează că, dacă faptele au fost comise în schimbul unei remunerații, al unui folos material ori al unui avantaj în natură sau al promisiunii unor astfel de beneficii, limitele speciale ale pedepsei se majorează cu o treime.
Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Codului penal, a Codului de procedură penală, precum și a Legii audiovizualului va intra în dezbaterea Camerei Deputaților ca for decizional. (Agerpres)
