Este a doua poziție similară pentru România după ce Bogdan Aurescu a fost ales judecător al Curții Internaționale de Justiție.
Ministerul de Externe salută rezultatul alegerilor organizate luni, 4 decembrie.
“Alegerea prof. Iulia Motoc în această funcție, în premieră pentru România, reprezintă un succes al diplomației române și reconfirmă profilul țării noastre de stat profund atașat dreptului internațional și ordinii de drept la nivel internațional, precum și valorilor umanismului sprijinite constant de diplomația română.
Promovarea prof. Iulia Motoc pentru o funcție de judecător la Curtea Penală Internațională și alegerea sa în această funcție fac parte din demersurile active ale României de susținere a Curții Penale Internaționale, instanță unică prin mandatul său de sancționare, în condițiile Statutului de la Roma, a celor care săvârșesc crime împotriva umanității, crime de război, genocid sau crime de agresiune”, transmite MAE marți.
Ministerul își exprimă convingerea că “vasta expertiză a prof. Iulia Motoc în domeniul protejării și promovării drepturilor fundamentale va contribui la consolidarea profesionalismului și a eticii la nivelul Curții Penale Internaționale, întărind actul de justiție la nivel internațional”.
Iulia Motoc, actual judecător la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), a anunțat în martie că a câștigat selecția pentru Curtea Penală Internațională.
Și consilierul prezidențial Bogdan Aurescu, fost ministru de Externe, a fost votat, pe 9 noiembrie, judecător la Curtea Internațională de Justiție.
“Onorat să fiu ales astăzi în calitate de judecător al Curții Internaționale de Justiție a ONU de către Adunarea Generală a ONU cu 117 voturi și Consiliul de Securitate al ONU cu 9 voturi, fiind primul român care îndeplinește această funcție”, scria Aurescu pe platforma X (Twitter).
Curtea Penală Internațională (CPI) este prima și totodată singura instanță penală internațională permanentă.
Această instituție a fost înființată prin Statutul de la Roma al CPI, adoptat la data de 17 iulie 1998, care a intrat în vigoare la 1 iulie 2002. În prezent, 123 de state sunt părți la Statutul CPI.
CPI este complementară jurisdicțiilor penale naționale, competența acesteia incluzând crimele cele mai grave care privesc ansamblul comunității internaționale.
Cel mai recent, România s-a numărat printre statele care, la 2 martie 2022, au sesizat procurorul CPI solicitând anchetarea crimelor de război, a crimelor împotriva umanității și genocidului comise în contextul războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei.
