Conform unui studiu privind sinuciderile în România, realizat de un grup de sociologi din Iași, citat de adevarul.ro, pe parcursul unui deceniu, (între anii 2011 și 2020), rata sinuciderilor a scăzut de la 12,61 sinucideri la 100.000 de locuitori, cât era în anul 2011, la 9,02 în anul 2020.
În cifre concrete, numărul sinuciderilor la români a scăzut de la 2.538, câte erau în anul 2011, la 1.739 de cazuri, în 2020, pe parcursul celor zece ani studiați fiind înregistrate 21.252 de sinucideri.
Cea mai ridicată incidență, în Regiunea Centru
“În acest studiu, ne-am propus să descriem incidența sinuciderilor din țara noastră, abordând două dimesiuni: spațialitatea și temporalitatea. Adică, noi am urmărit să aflăm unde s-au produs sinuciderile (localitățile, județele, regiunile, unde incidența este mai mare), iar componenta de temporalitate a fost perioada de timp de 10 ani, pe baza datelor furnizate de Institutul Național de Statistică (INS). De remarcat că nu ne-am preocupat de cauzele sinuciderilor”, a declarat sociologul Ciprian Iftomoaei, unul dintre realizatorii studiului.
Acesta a precizat că cea mai mare incidență este întâlnită în Regiunea Centru, iar cele mai multe astfel de acte suicidare au fost înregistrate în județele Harghita, Covasna și Mureș.
“Cea mai ridicată rată medie a sinuciderilor a fost înregistrată de Regiunea Centru a țării, cu o medie de 15,40 sinucideri la 100.000 de locuitori. În ceea ce privește clasamentul incidenței sinuciderilor pe județe, cele mai mari rate medii au fost înregistrate de Harghita (26,72), Covasna (23,99), Mureș (18,21), la care se asociază județele Satu Mare și Bihor.
Regiunea Centru este urmată de regiunea de Nord-Est, unde media este de 12,58 sinucideri la 100.000 de locuitori, iar cele mai mici valori au fost înregistrate în regiunile București-Ilfov și Vest, unde rata medie este de 4,69 și respectiv de 9,26 sinucideri la 100.000 de locuitori. Cele mai mici rate medii au fost în București (4,28) și în județele Ilfov (6,46), Timiș (7,4), Dâmbovița (8,04) și Vâlcea (8,23), a explicat sociologul Ciprian Iftimoaei.
Corelația între poluare și sinucideri
Specialiștii susțin că există o anumită legătură între aceste două fenomene nefericite, respectiv între poluare și numărul de sinucideri.
Potrivit platformei eAirQuality, care publică orașele și localitățile cele mai poluate din întreaga lume, inclusiv din România, în 2022 primele două locuri erau ocupate de Sântana de Mureș (județul Mureș) - 29,7 (PM 2,5-particulele în suspensie din aer), care ocupă locul 31 în Europa ca nivel al poluării, și Ojdula (județul Covasna) - 28,1 (PM 2,5), iar de-a lungul vremii, mai multe studii au arătat că ar exista o asociere între nivelul de poluare și riscul de sinucideri.
Psihologul Stelian Chivu și profesorul Silviu Gurlui, cercetător în domeniul poluării, au vorbit pentru adevarul.ro despre această corelație.
“În mod special, este influențată glanda pineală, care are ca rol producerea și eliberarea melatoninei, reglarea ritmului circadian, implicarea în creșterea și dezvoltarea organismului, dar și în reglarea sistemului imunitar. Poluarea calcifiază glanda pineală, ceea ce duce la amplificarea stărilor depresive, anxioase, iar pe acest fond se declanșează episoadele suicidare”, explică psihologul Stelian Chivu.
La rândul său, Silviu Gurlui, profesor universitar doctor la Facultatea de Fizică din Iași și cercetător în domeniul poluării atmosferice, spune că s-a demonstrat că între nivelul de poluare, temperatură și riscul de îmbolnăvire există o legătură:
“Are loc o perturbare a funcționării țesuturilor biologice, dar și o serie de modificări fizico-chimice la nivel microbiologic și celular. Un parametru luat în calcul, de regulă, este cel al particulelor PM10 sau PM2.5. Este vorba despre acele particule care provin din industrie (arderi, de pildă), ce pot avea un grad de nocivitate de peste zece ori mai mare.
Studiile științifice au stabilit o legătură de cauzalitate directă între nivelul de poluare și afecțiunile populației dintr-o zonă sau alta, precum și creșterea numărului de decese.
Astfel, se constată, într-adevăr, în zonele Covasna, Mureș, Harghita, niveluri foarte mari ale poluării cu PM10, mai ales în perioada decembrie - februarie. Se înregistrează, uneori, medii zilnice extrem de mari, periculoase, de până la 200 micrograme de particule în suspensie pe metru pătrat. Aceste valori, corelate cu alți factori de poluare neinvestigați încă, dar care se pot cumula cu PM10, la care se adaugă și variațiile mari de temperatură, cresc semnificativ nivelul tulburărilor în rândul persoanelor mai predispuse, inclusiv la depresie și suicid”. (L.P.)
233 (8.688)
(Sursa foto: pixabay.com)
