Proiectul bugetului de stat pe anul viitor va fi dezbătut în ședința de Guvern de joi, a dat asigurări, luni, premierul Marcel Ciolacu, lider al PSD. El a prezentat proiectul de buget, luni, într-o ședință a Consiliului Politic Național al PSD. “Am prezentat bugetul colegilor mei, calendarul pe care îl avem. Calendarul bugetului l-am stabilit. Am dori ca astăzi să fie în transparență, joi să treacă prin ședința de Guvern, urmând ca în următoarea săptămână, până în sărbătorile de Crăciun, să-l trecem prin Parlament. Dacă va fi vreo sesizare la Curtea Constituțională, să fie termenul între Crăciun și Anul Nou", a declarat Ciolacu, la sediul central al PSD.
Cresc salariile pentru bugetari cu 5%
Premierul Marcel Ciolacu a anunțat, luni, că salariile pentru tot sistemul bugetar vor fi majorate cu 5%, mai puțin pentru demnitari. “Va fi o majorare la tot sistemul bugetar de 5%, mai puțin pentru demnitari. Este o decizie foarte clară. Menținem 7, mergem chiar mai mult, fiindcă oricum a crescut PIB-ul și mergem și mai mult pe investiții nominal, dar mergem la un proces de 7,3% pe investiții. Este cel mai mare buget pe investiții din istoria României. Avem un buget iarăși istoric la Educație de 4,1%, deci o mărire de 60% a bugetului pe Educație. Trebuie să ținem cont și de faptul că avem fonduri europene prinse în PNRR și în exercițiul financiar actual de aproape 12 miliarde, în acest moment, sunt cele mai mari investiții în sistemul de educație în școli, în toată infrastructura", a declarat Ciolacu, la sediul central al PSD.
În 2024 nu există creșteri de impozite și taxe
Ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, a declarat, luni, legat de proiectul bugetului de stat, că pentru anul 2024 nu există creșteri de impozite și taxe, menționând că deficitul va fi “în jur de 5%".
Boloș a prezentat în ședința conducerii PNL măsurile de combatere a evaziunii fiscale, precizând că acestea vor fi foarte dure pentru cei care săvârșesc fapte de natură infracțională în domeniul TVA.
“Sunt măsurile de combatere a evaziunii fiscale pe care le-am anunțat, este un obiectiv pe care îl avem în vedere pentru a aduce bani suplimentari la buget și pentru a avea o fundamentare cât mai justă pentru această componentă de venituri", a explicat ministrul. El a adăugat că o altă măsură va fi legată de utilizarea sistemelor informatice. Întrebat de majorarea accizelor la carburanți, ministrul a explicat că nu va fi o majorare, ci o actualizare a lor, conform legii în vigoare. El a mai spus că se estimează o creștere a PIB, menționând că aceasta este de la 1.591 miliarde lei la 1.733,8 miliarde lei pentru 2024.
USR: Aderarea parțială la Schengen, praf în ochi
Purtătorul de cuvânt al USR, Ionuț Moșteanu, a afirmat, luni, că o aderare “parțială" a țării noastre la spațiul Schengen echivalează cu “praf în ochii românilor", criticându-l pe premierul Marcel Ciolacu, despre care a spus că face anunțuri “triumfale". Conform unui comunicat USR, este insuficientă acceptarea unei aderări “limitate" la Schengen, care permite doar eliminarea controalelor la aeroporturi. “România merită o aderare completă în Schengen. Este inacceptabil să se ridice doar granițele aeriene, în timp ce șoferii de camioane români continuă să stea la cozi interminabile la granițe", a declarat Ionuț Moșteanu. El a cerut Guvernului, premierului Marcel Ciolacu și președintelui Klaus Iohannis să continue negocierile pentru o “aderare completă" la Schengen. Premierul Marcel Ciolacu a anunțat, sâmbătă seara, că Austria “și-a flexibilizat poziția" în ceea ce privește spațiul Schengen și este de acord cu ridicarea granițelor aeriene pentru România.
Ciucă, precaut referitor la Schengen
Președintele PNL, Nicolae Ciucă, a declarat, luni, referitor la decizia Austriei privind aderarea României la Schengen doar pe partea aeriană, că tratează demersul în continuare cu maximă precauție pentru că mai sunt pași de urmat, menționând că totul depinde de procedurile care trebuie derulate la nivelul Consiliului JAI și că nu există o dată propusă în acest sens.
“Este o decizie pe care o așteptăm și eu îmi doresc ca ea să se finalizeze. De altfel, întreg demersul l-am tratat și îl tratez în continuare cu maximă precauție, pentru că mai sunt pași de urmat, depindem de procedurile care trebuie derulate la nivelul Consiliului JAI", a afirmat Ciucă.
Rusia va organiza alegeri prezidențiale și în teritoriile ocupate
Rusia va organiza alegerile prezidențiale preconizate pentru luna martie și în teritoriile ocupate în estul și sudul Ucrainei, a anunțat luni Comisia Electorală Centrală de la Moscova, un scrutin la care se așteaptă ca Vladimir Putin să fie reales pentru un al cincilea mandat, relatează AFP și Reuters.
Membrii Comisiei electorale au adoptat “în unanimitate" o rezoluție care aprobă această modalitate, a declarat agenției oficiale de presă TASS unul dintre responsabilii CEC, Nikolai Bulaiev.
Rusia a organizat deja mai multe alegeri în aceste teritorii (Zaporojie, Herson /sud/, Donețk și Lugansk /est/) a căror anexare a proclamat-o în septembrie 2022 și pe care le controlează doar parțial. Moscova vrea să organizeze alegeri prezidențiale între 15 și 17 martie. Decizia de a le organiza și în Crimeea ocupată a fost luată mai devreme, transmite Unian.
Ungaria nu cedează!
Ungaria a transmis luni că nu va ceda presiunilor altor state din Uniunea Europeană pentru a accepta discuțiile de aderare cu Ucraina, pregătind scena pentru o confruntare la summitul UE din această săptămână, relatează Reuters. Guvernul ungar “va continua să ia decizii în conformitate cu valorile europene și naționale" și “nu va ceda presiunilor din partea nimănui, indiferent dacă ele vin sub formă de mită sau sub formă de promisiuni", a transmis luni ministrul ungar de externe Peter Szijjarto într-o postare pe Facebook, citată de agenția de presă MTI. Înaintea “întâlnirilor istorice care afectează viitorul Europei" și care vor avea loc la Bruxelles în această săptămână, Szijjarto a declarat că există semne de “presiune politică și mediatică înfricoșătoare". Premierul Ungariei, Viktor Orban, rămâne inflexibil în opoziția sa față de deschiderea negocierilor de aderare a Ucrainei la Uniunea Europeană, la fel și față de creșterea ajutorului pentru Kiev în fața invaziei ruse.
Slovacia: Camionagiii blochează accesul ucrainenilor
Camionagiii slovaci vor relua blocarea parțială a singurei treceri rutiere de mărfuri a țării cu Ucraina, luni, la ora 15.00 (14.00 GMT), a anunțat o asociație de transportatori, citată de Reuters.
Camionagiii slovaci și polonezi au cerut restricții privind accesul firmelor ucrainene de camioane în Uniunea Europeană, restricții care au fost eliminate după invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia anul trecut. “Intrarea în Slovacia va fi blocată pentru traficul de camioane. Traficul personal nu va fi restrâns în niciun fel", a declarat asociația camionagiilor UNAS. Blocada va avea loc la trecerea Vysne Nemecke/Uzhhorod, adaugă asociația. În Polonia, camionagiii blochează punctele de trecere din 6 noiembrie. Camionagiii unguri au planificat de asemenea să înceapă luni un protest la un punct de trecere a frontierei Ungaria-Ucraina.
Protestatarii vor să pună capăt accesului fără permis al camioanelor ucrainene în UE, spunând că șoferii ucraineni practică prețuri de dumping.
Netanyahu: “Acesta este sfârșitul! Predați-vă acum!"
Premierul israelian Benjamin Netanyahu a făcut duminică apel către combatanții Hamas să depună armele în cel mai scurt timp, afirmând că în ultimele zile s-au înregistrat numeroase capitulări ce anunță “începutul sfârșitului" pentru mișcarea islamistă palestiniană, transmite agenția France Presse. “Ei depun armele și se predau soldaților noștri eroici. Asta va mai dura. Războiul continuă, dar este începutul sfârșitului pentru Hamas", a declarat șeful executivului israelian. “Le spun teroriștilor Hamas: acesta este sfârșitul. Nu muriți pentru (șeful mișcării din Gaza, Yahya) Sinwar. Predați-vă acum!", a adăugat Netanyahu.
Atacul terorist brutal efectuat de comandouri ale Hamas pe 7 octombrie s-a soldat cu moartea a aproximativ 1.200 de persoane în sudul Israelului și răpirea altor circa 240 care au fost duse în Fâșia Gaza. O parte din acești ostatici au fost eliberați în schimbul punerii în libertate a unor deținuți palestinieni din închisori israeliene. Riposta armatei israeliene asupra pozițiilor teroriștilor Hamas din Gaza a condus la moartea a aproape 18.000 de oameni și rănirea altor cel puțin 40.000, conform datelor furnizate de autoritățile din enclava palestiniană.
