Zoltán Zakariás, deputat UDMR, președintele Alianței Maghiare din Transilvania (AMT), a depus, în nume propriu, la Camera Deputaților, trei proiecte de legi privind autonomia, se arată în comunicatul biroului de presă al Alianței, remis MTI.
Este vorba de proiectul de lege-cadru privind autonomia culturală a comunităților naționale, statutul de autonomie culturală a comunității naționale maghiare (proiecte de legi elaborate de Consiliul Național Maghiar din Transilvania - CNMT) și Statutul de autonomie a Ținutului Secuiesc, elaborat de Consiliul Național Secuiesc (CNS).
“Alianța Maghiară din Transilvania a considerat de la bun început că pentru comunitatea noastră națională, cheia supraviețuirii este realizarea autonomiei comunitare. Scopul nostru este să stabilim un dialog real cu majoritatea pe tema autodeterminării. Maghiarii din Transilvania trebuie să aibă dreptul să decidă asupra propriului destin, iar autonomia este cea mai bună soluție pentru cele mai presante probleme ale comunității noastre”, se arată în comunicat, care-l citează pe președintele AMT, Zoltán Zakariás.
Premierul Guvernului României, Marcel Ciolacu, a reacționat pe pagina sa de socializare la depunerea proiectelor de autonomie și a cerut președintelui Camerei Deputaților să le respingă rapid, calificându-le drept “inițiative toxice” și subliniind că au fost prezentate în Parlament de “afiliați ai grupului UDMR”.
Statutul de autonomie pentru Ținutul Secuiesc, elaborat de CNS, va fi supus pentru a patra oară legislativului din România după ce, în anii 2004, 2018 și 2020, a fost respins de majoritatea parlamentară. Ultima dată când a fost depus acest proiect de lege, a provocat un scandal politic în România, deoarece a trecut de la Camera Deputaților la Senat, for decizional, ca proiect “adoptat tacit”, din cauza expirării termenului de dezbatere în Camera Deputaților.
Parlamentarii români, care interpretează autonomia, cel puțin din punct de vedere etnic, ca o insultă, nu s-au mulțumit, în anul 2020, cu respingerea autonomiei teritoriale a Ținutului Secuiesc, ci au pus pe ordinea de zi și au respins prin vot și proiectul de lege-cadru privind autonomia personală a minorităților, precum și proiectul de statut de autonomie personală al comunității maghiare depus, încă din anul 2004, de mai mulți parlamentari UDMR. Aceste din urmă acte normative urmăreau să reglementeze și să ridice la rang de lege cadrul general al autonomiei culturale a diferitelor comunități naționale și a autodeterminării culturale a comunității maghiare, comentează sursa citată.
Ileana Sandu
