Ce iarnă cu porți ferecate !...
Colinde pierdute în zări,
Zăpezi îndelung așteptate
Ca vechile trenuri în gări.
Memorii cu dulci principese
Ce dorm în castele de vis,
Umplând cu tristeți ne-nțelese
Al vieții trecut paradis.
Un fulg de argint poposește
Ușor, sub sânuțul cel stâng,
Ai grijă de el! Se topește...
Alintă-l cu rouă din crâng.
Răsfață-l cu blândă lumină,
De taină, în inima ta,
Fă-l fluture, rază divină,
Ascunsă în el e o Stea.
Mlădițe de vâsc fericească
Verzi iriși de gheață în ierni,
Cu har și lucire cerească
Iubire în suflet să-mi cerni !
Mugurel Pușcaș
