Oamenii de știință chinezi au reușit să cloneze un macac rhesus, în prezent în vârstă de doi ani și în stare bună de sănătate, prin perfecționarea tehnicii care a dat naștere oii Dolly în 1996, potrivit unui studiu publicat marți, informează AFP, preluat de Agerpres,
Primatele sunt deosebit de dificil de clonat, iar cercetătorii s-au confruntat cu ani întregi de eșecuri înainte să reușească în acest demers.
Ei speră că noua tehnică a lor, care folosește placenta, va duce la crearea unor maimuțe rhesus identice în scopuri de cercetare medicală.
După ce oaia Dolly a fost clonată prin tehnica transferului nuclear de celule somatice (SCNT) în 1996, peste 20 de mamifere diferite au fost create grație acestui procedeu: câini, pisici, porci și bovine.
Însă abia după 20 de ani, oamenii de știință au reușit să cloneze primele primate. Doi macaci crabivori, identici din punct de vedere genetic și numiți Hua Hua și Zhong Zhong, s-au născut prin SCNT în 2018, la Institutul de neuroștiințe din cadrul Academiei Chineze de Științe din Shanghai, condus de Qiang Sun, principalul autor al studiului publicat în revista Nature Communications.
A fost un progres științific, chiar dacă mai puțin de 2% dintre macacii crabivori clonați au fost vii la naștere. Toate tentativele de clonare a maimuțelor rhesus (Macaca mulatta) eșuaseră până atunci.
Clonarea umană este “extraordinar de dificilă”
Echipa de la institutul chinez a investigat motivele acelui eșec și a identificat cauza principală: placentele care furnizează nutrimentele necesare creșterii embrionilor clonați prezentau anomalii în raport cu placentele provenite din fecundarea in vitro a maimuțelor neclonate.
Cercetătorii au înlocuit atunci celulele viitoarei placente, denumite trofoblaste, cu cele ale unui embrion sănătos și neclonat. Această tehnică “a îmbunătățit considerabil rata de reușită a clonării prin SCNT” și a dus la nașterea unei maimuțe rhesus clonate. Denumită Retro, aceasta are în prezent vârsta de doi ani, a explicat Qiang Sun pentru AFP.
Un singur dezavantaj: doar unul dintre cei 113 embrioni inițiali a supraviețuit, înregistrând astfel o rată de reușită mai mică de 1%, a dezvăluit Lluis Montoliu de la Centrul național de biotehnologie din Spania, care nu a participat însă la cercetările din China.
Dacă ființa umană ar putea fi clonată într-o zi - marea temere în acest domeniu de cercetare - ar fi necesar mai întâi să se reușească clonarea altor specii de primate, a declarat acest om de știință pentru Science Media Centre (SMC) din Marea Britanie.
Rata scăzută de reușită a acestor cercetări “confirmă nu doar că clonarea umană este inutilă și discutabilă, ci și faptul că dacă ea este încercată, ar fi extraordinar de dificilă și nejustificată din punct de vedere etic”, a adăugat Lluis Montoliu.
Această opinie este împărtășită și de Qiang Sun, care consideră clonarea unei ființe umane “inacceptabilă” în orice circumstanțe.
Tehnica de clonare reproductivă prin SCNT (Somatic Cell Nucleus Transfer) presupune producerea unei copii genetice a unui animal prin înlocuirea nucleului unui ovul nefertilizat cu o celulă din corpul (somatic) al animalului donator, pentru a forma un embrion care poate fi transferat în uterul unei mame surogat.
O maimuță rhesus, numită Tetra, fusese deja clonată în 1999, însă folosind o altă tehnică, ce implica divizarea embrionilor. Un proces mai simplu, dar care poate produce doar patru clone deodată.
Prin urmare, oamenii de știință s-au concentrat ulterior pe SCNT, în parte pentru că această tehnică poate crea mult mai multe clone, cu scopul de a obține maimuțe identice din punct de vedere genetic și care pot fi folosite pentru a studia anumite boli și pentru a testa medicamente.
