Cercetătorii norvegieni de la Universitatea de Știință și Tehnologie și cei americani de la Universitatea Washington din Seattle, citați de adevarul.ro, susțin că fiecare an petrecut la școală sau la universitate ne îmbunătățește speranța de viață, în timp ce frecventarea redusă a școlii este la fel de mortală ca fumatul sau consumul excesiv de alcool.
Un an de școală scade riscul de mortalitate cu 2%
Folosind date din țări industrializate, precum Marea Britanie și SUA, precum și din țări în curs de dezvoltare, precum China și Brazilia, studiul a constatat că riscul de mortalitate al unui adult scade cu 2% pentru fiecare an de educație.
De asemenea, finalizarea învățământului primar, gimnazial și liceal echivalează cu o viață întreagă de alimentație sănătoasă, reducând riscul de deces cu 34% în comparație cu cei care nu au primit nicio educație formală.
La polul opus, neparticiparea la școală este la fel de dăunătoare pentru sănătatea adulților ca și consumul a cinci sau mai multe băuturi alcoolice în fiecare zi sau fumatul a 10 țigări în fiecare zi, timp de un deceniu.
Cercetătorii afirmă că studiul (finanțat de guvernul norvegian și de fundația Bill & Melinda Gates) prezintă dovezi convingătoare în sprijinul creșterii investițiilor în educație ca modalitate de reducere a inegalităților în ceea ce privește rata mortalității la nivel mondial.
Educația și veniturile
Ratele mai mari de absenteism școlar duc, de asemenea, la pierderea de către tineri a viitoarelor beneficii pentru sănătate, întrucât relația dintre timpul petrecut în educație și veniturile a fost foarte bine studiată și este destul de solidă.
Deși legăturile dintre educație și mortalitate sunt îngrijorătoare, oamenii de știință cred că ratele crescute de absență de la școală au consecințe mult mai grave pe piața muncii: “Educația este importantă în sine, nu doar pentru beneficiile sale pentru sănătate, dar și pentru obținerea unor venituri suficiente, necesare pentru o calitate a vieții mai ridicate”.
Paradoxal, studiul a constatat și faptul că îmbunătățirile în ceea ce privește longevitatea sunt similare în țările bogate și în cele sărace, indiferent de sex, clasă socială și demografie. Diferența este dată de elevii dezavantajați, cu acces mai dificil la educație:
“Există inegalități foarte mari în ceea ce privește speranța de viață între zonele favorizate și cele defavorizate, diferența fiind de 9,4 ani pentru bărbați și 7,7 ani pentru femei. Această diferență apare atunci când se face o comparație în funcție de nivelul de calificare”.
Beneficii nefinanciare
Cercetătorii susțin că un nivel mai mare de educație a îmbunătățit speranța de viață în diferite moduri, inclusiv prin beneficii nefinanciare: “Educația te ajută să construiești conexiuni sociale mai bune. Te face să accesezi și să înțelegi mai bine informațiile, care te pot ajuta să faci alegeri mai bune, în esență, fie că este vorba de aspecte financiare sau de ceea ce alegi să faci și la ce să participi.
Educația te ajută să te simți mai puternic și mai apreciat. Acestea sunt lucruri mai sensibile, dar cu adevărat importante. Desigur, educația este cheia prin care ajungi la câștiguri mai mari de-a lungul vieții care, la rândul lor, te ajută să ai acces la o mulțime de alte lucruri foarte importante, cum ar fi o calitate mai bună a locuinței, o dietă mai bună, iar toate acestea se răsfrâng asupra stării de sănătate și a speranței de viață”.
Lucreția Pop
(Sursa foto: freepik.com)
