Kosovo: Presiune pentru a renunța la interzicerea dinarilor sârbești
Patru țări europene și Statele Unite au cerut duminică autorităților din Kosovo să suspende o decizie ce interzice minorității sârbe din Kosovo să mai folosească dinarul sârbesc, o decizie care ar putea alimenta tensiunile etnice în regiunea de nord deja instabilă, informează Reuters.
Moneda oficială a Kosovo este euro, dar majoritatea comunității sale sârbe, de 5%, folosește și dinarul ca parte a refuzului de a recunoaște statalitatea Kosovo.
Banca Centrală a declarat la începutul acestei luni că toate plățile din Kosovo vor trebui făcute numai în euro, sugerând că dinarul sârbesc nu va mai putea fi utilizat după 1 februarie.
Serbia, care nu recunoaște independența fostei sale provincii separatiste, continuă să folosească dinarul pentru a plăti pensii, asistență socială și salarii pentru instituțiile paralele ilegale sârbe din Kosovo.
“Suntem îngrijorați de impactul regulamentului (Băncii Centrale), în special în școli și spitale, pentru care niciun proces alternativ nu pare viabil în acest moment”, au spus Statele Unite, Italia, Franța, Germania și Marea Britanie, cunoscute sub numele de grupul Quint.
Acest grup, format din țările care sunt cei mai mari aliați ai Kosovo, atât din punct de vedere politic, cât și financiar, a declarat că o amânare în implementarea deciziei ar trebui să “permită o perioadă de tranziție suficient de lungă și o comunicare publică clară și eficientă”.
Serbia încă nu recunoaște independența Kosovo din 2008, iar regiunea de nord, unde trăiește jumătate din cei 100.000 de membri ai minorității sârbe, a fost martora frecventă a violențelor etnice. Cele mai grave au avut loc în septembrie anul trecut, când sârbi înarmați au atacat poliția kosovară în satul Banjska, incident soldat cu moartea unui ofițer de poliție și a trei dintre atacatori.
După 25 de ani de la încheierea războiului, Kosovo continuă să fie păzită de trupele NATO, care și-au întărit prezența cu încă 1.000 de soldați după violențele de anul trecut.
Ucraina: Kievul cere intensificarea presiunii asupra Moscovei. Între timp, rușii sunt în ofensivă
Ucraina a cerut duminică sporirea presiunii comunității internaționale asupra Rusiei, inclusiv prin noi sancțiuni, în timp ce în războiul dintre aceste două țări continuă bombardamentele ambelor tabere în zonele de graniță, iar de-a lungul unei mari părți a liniei frontului, trupele ruse sunt în ofensivă, acțiuni la care armata ucraineană aflată în criză de muniții răspunde cu atacuri cu drone asupra unor ținte strategice în spatele liniilor inamice ca tactică de război asimetric, consemnează agenția EFE.
“Fiecare manifestare de presiune asupra Rusiei este un pas către pace. Fiecare act de asistență pentru Ucraina este o protejare a vieților. Le sunt recunoscător tuturor celor care ajută Ucraina”, a declarat președintele ucrainean, Volodimir Zelenski.
“Este nevoie de un nou pachet de sancțiuni al UE (împotriva Rusiei) și îl pregătim. Pregătim de asemenea noi măsuri pentru a limita capacitatea Rusiei de a ocoli sancțiunile”, a adăugat Zelenski.
El le-a cerut de asemenea aliaților occidentali să se grăbească în luarea unei decizii de confiscare a activelor rusești din Occident, care însumează circa 300 de miliarde de dolari rezervele sale valutare sau în aur, înghețate în urma invaziei ruse în Ucraina.
De partea sa, Rusia a acuzat Ucraina și Occidentul că încearcă să-i “fure” aceste active și a amenințat cu un răspuns “dureros” dacă un asemenea plan chiar va fi pus în aplicare.
În noaptea de sâmbătă spre duminică, Rusia a lansat un nou atac cu drone și rachete asupra teritoriului ucrainean, potrivit Ministerului rus al Apărării, țintele acestuia fiind depozite de muniții și combustibil în regiunile Dnipropetrovsk și Zaporojie, plus amplasamente ale artileriei, efectivelor și echipamentelor armatei ucrainene.
În acest timp, guvernatorul regiunii ruse de graniță Belgorod, Viaceslav Gladkov, a declarat că armata ucraineană a lansat în ultimele 24 de ore 40 de proiectile asupra a cinci localități din această regiune.
Postul CNN a transmis duminică, citând oficiali ucraineni, că “Rusia desfășoară operațiuni ofensive de-a lungul unei mari părți a liniei frontului, în timp ce armata ucraineană încearcă să-și mențină pozițiile” și se confruntă cu o criză de muniții.
Luptele sunt deosebit de intense în nord-est, de-a lungul unei fâșii de teritoriu unde se unesc regiunile ucrainene Harkov și Lugansk. “Inamicul acumulează forțe și atacă în fiecare zi”, spune un militar ucrainean.
“Pe măsură ce războiul intră în faza următoare, armata rusă a început o nouă operațiune ofensivă și forțele ucrainene adoptă o postură defensivă. În această conjunctură, Ucraina pare să dispună de un avantaj în «războiul dronelor», ceea ce îi permite să zădărnicească eficient noua ofensivă rusă”, consideră revista Forbes într-un articol publicat la sfârșitul acestei săptămâni.
În orice caz, situația ar fi foarte diferită dacă Ucraina ar primi din partea partenerilor săi occidentali armele și permisiunea de a lovi mai adânc în interiorul Rusiei, a apreciat comandantul forțelor navale ucrainene, Oleksii Neijpapa.
Deocamdată, armata ucraineană apelează la drone pentru a lovi în interiorul Rusiei ținte strategice, ca tactică de război asimetric, axându-se în ultima vreme pe lovituri asupra instalațiilor petroliere, cum au fost săptămâna aceasta atacurile asupra unei rafinării pe țărmul Mării Negre sau asupra unui terminal de gaze naturale lichefiate la Sankt Petersburg.
Republica Moldova: Este exclus orice rol al Rusiei în rezolvarea problemei transnistrene
Cel mai important negociator al Republicii Moldova în soluționarea disputei de trei decenii cu enclava separatistă transnistreană pro-rusă a exclus duminică orice rol al Rusiei în găsirea unei soluții atât timp cât această țară este angajată în războiul din Ucraina, informează Reuters.
Viceprim-ministrul Oleg Serebrian a făcut aceste declarații la postul național de radio, în timp ce guvernul pro-european al R. Moldova continuă eforturile de a-și asigura aderarea la Uniunea Europeană.
Premierul țării a declarat sâmbătă că nou-numitul ministru al Afacerilor Europene va conduce echipa R. Moldova în discuțiile de aderare, pentru care au dat undă verde liderii Uniunii Europene luna trecută.
Serebrian a spus că procesul de negociere 5+2 privind reglementarea diferendului transnistrean, în vigoare de 20 de ani, din care fac parte Rusia și Ucraina, precum și Statele Unite și Uniunea Europeană ca observatori - nu ar putea servi la nimic atât timp cât Rusia își va continua invazia. “Revenirea la acest format pentru o reglementare pașnică depinde de îmbunătățirea relațiilor dintre Moscova și Kiev”, a spus el. “Nu a fost desființat oficial, dar este înghețat”.
Puține progrese ar putea fi de așteptat pentru moment cu privire la “al treilea coș” al discuțiilor, ce tratează viitorul statut al enclavei separatiste.
Viceprim-ministrul Oleg Serebrian a mai declarat că prioritatea R. Moldova pentru 2024 este integrarea treptată în UE.
Președintele Maia Sandu, care denunță invadarea Ucrainei de către Rusia, a cerut un rol mai mare pentru UE în rezolvarea conflictului cu Transnistria.
Premierul Dorin Recean a anunțat sâmbătă, într-o prezentare video, că secretarul de stat în Ministerul de Externe Cristina Gherasimov va ocupa funcția de ministru al Integrării Europene și negociator-șef în negocierile privind aderarea la UE. Gherasimov va conduce, de asemenea, un nou Birou de Integrare Europeană dedicat continuării acestor discuții. Numirea ei, și cea a noului ministru de Externe, Mihail Popșoi, au urmat demisiei de săptămâna trecută a ministrului de Externe Nicu Popescu.
Orientul Mijlociu: Trei soldați americani uciși în apropierea frontierei cu Siria
Trei militari americani au fost uciși și mai mulți alții răniți într-un atac cu dronă asupra trupelor SUA staționate în nord-estul Iordaniei în apropierea frontierei cu Siria, a anunțat duminică președintele american Joe Biden, care a atribuit atacul grupărilor pro-iraniene, relatează Reuters și France Presse.
“Astăzi (duminică - n.r.), America are inima grea. Noaptea trecută, trei militari americani au fost uciși, și mai mulți răniți într-un atac cu dronă asupra forțelor noastre bazate în nord-estul Iordaniei”, a anunțat Biden într-un comunicat.
“În timp ce adunăm elementele acestui atac, știm că a fost efectuat de grupări militante radicale susținute de Iran care operează în Siria și Irak”, a adăugat președintele SUA în declarația sa, în care a amenințat cu represalii.
“Să nu aveți nicio îndoială: cei responsabili vor fi trași la răspundere într-un moment și într-un mod pe care le vom alege”, a indicat liderul de la Casa Albă. El le-a adus un omagiu militarilor uciși “în acest atac josnic și complet nedrept”.
Un purtător de cuvânt al guvernului iordanian l-a contrazis pe președintele american, afirmând că atacul nu a avut loc pe teritoriul Iordaniei, ci la baza americană Al-Tanf din Siria.
Între timp, Pentagonul a precizat că 25 de soldați americani au fost răniți în atac și 34 sunt monitorizați pentru posibile leziuni cerebrale, leziuni frecvente în urma exploziilor puternice.
Este prima dată când soldați americani sunt uciși în Orientul Mijlociu de la începutul războiului între Israel și gruparea palestiniană Hamas în Fâșia Gaza, o evoluție ce provoacă temeri cu privire la escaladarea tensiunilor deja foarte ridicate.
Un purtător de cuvânt al Hamas a reacționat afirmând că acest atac “este un mesaj adresat administrației americane”, acela că o “continuare a agresiunii americano-sioniste în Gaza aduce riscul unei explozii regionale” în care se va manifesta furia întregii lumi musulmane.
De la jumătatea lunii octombrie au avut loc peste 150 de atacuri cu drone sau rachete împotriva trupelor americane și ale celorlalte țări din coaliția antijihadistă în Irak și Siria, fără să fi provocat uciderea vreunui militar al coaliției. Aceste atacuri au fost în general revendicate de “Rezistența islamică din Irak”, o nebuloasă de combatanți proveniți din grupări armate pro-iraniene. Drept represalii, Washingtonul a efectuat în Irak mai multe bombardamente care au țintit combatanți și comandanți ai grupărilor armate pro-iraniene.
Turcia: Atentat ISIS într-o biserică italiană catolică din Istanbul
Gruparea jihadistă Statul Islamic a revendicat duminică seară atacul comis mai devreme asupra unei biserici catolice italiene din orașul Istanbul, unde a fost ucis un cetățean turc, în vârstă de 52 de ani, relatează agenția EFE.
Agenția Amaq, afiliată jihadiștilor, a emis un comunicat în care afirmă că “doi combatanți ai Statului Islamic au desfășurat un atac armat împotriva unei biserici creștine” la Istanbul, după care autorii “s-au retras teferi și nevătămați de la locul operațiunii” desfășurate “ca răspuns la apelul liderilor Statului Islamic de a ataca evreii și creștinii pretutindeni”.
Duminică, la ora locală 11.40 (08:40 GMT), doi atacatori mascați au atacat biserica italiană Sfânta Maria în cartierul Sariyer din Istanbul, în timpul desfășurării unei slujbe, ucigând un cetățean turc, în vârstă de 52 de ani. Potrivit autorităților turce, atacul a vizat cu precizie o persoană anume.
După atentatul asupra discotecii Reina din Istanbul în noaptea de Anul Nou în 2016, Turcia, care în 2016-2017 a desfășurat o operațiune militară împotriva Statului Islamic în nordul Siriei, nu s-a mai confruntat cu atentate atribuite grupărilor jihadiste.
Fermierii francezi au asediat Parisul
Nemulțumiți de legislația europeană care îi obligă pe agricultori să lase necultivate, în pârloagă, 4% din terenurile lor, fermierii francezi au trecut, ieri, la un adevărat asalt asupra Parisului. La ora locală 14.00, aceștia au blocat mai multe artere care duc spre capitala franceză, iar poliția a scos blindatele pe stradă ca să facă față asediului. Fermierii au atacat camioane cu marfă agro alimentară venită de peste granițe. De exemplu, ei au atacat camioane spaniole și au vărsat vinul transportat pe străzi. Peste 15.000 de polițiști francezi au fost mobilizați. Vom reveni cu amănunte în edițiile noastre viitoare.
(Agerpres)
