Concertul simfonic din 15 februarie 2024, de la Filarmonica târgmureșeană, ne-a prilejuit audierea unor lucrări din creația a trei mari compozitori ruși din secolul al XX-lea.
Pentru început am ascultat lucrarea orchestrală Fantastic Scherzo, op. 3 de Igor Stravinski, urmată de Concertul nr. 2 pentru pian și orchestră, în Fa major de Șostakovici, interpretat de Iulia Kerimova, cunoscută pentru activitatea solistică și camerală în calitate de acompaniator, cu succese în țări precum Turcia, Austria, Germania, Slovacia, Rusia, Polonia și România. Din anul 2005 este profesor la Academia de Muzică din Baku (Azerbaidjan).
Acest concert, dedicat de compozitor fiului său, a fost abordat de solista serii în maniera specifică a creatorului, cu sublinieri coloristice sonore și ritmice, care fac această lucrare foarte atractivă. Minunată a fost partea a doua, cuceritoare prin cantabilitatea și lirismul pe care ni le-a transmis interpreta.
Pe lângă acestea, Iulia Kerimova este o prezență scenică foarte plăcută, alături de partenerul de podium și de viață, maestrul Fakhraddin Kerimov, un dirijor care ne onorează cu prezența la Târgu Mureș de peste 20 de ani, așteptat cu drag și apreciat de public și muzicieni deopotrivă.
O explozie de energie, pasiune și trăire a actului artistic, o implicare deplină în recrearea operei, dar și un control al travaliului muzical gândit și construit logic, fac din interpretările sale un etalon al autenticității, pornite din respectul față de partitură și compozitor, îmbogățind concepția cu propriile sale subtilități.
Personalitate complexă, director artistic și dirijorul Studioului de Operă al Academiei de Muzică din Baku, a realizat turnee în Rusia, Ucraina, Belarus, Georgia, Kazahstan, Uzbekistan, Polonia, România, Germania, Olanda, Elveția, Franța, Grecia, Turcia, Kuweit, Japonia.
Și, pentru că în această perioadă celebrăm iubirea, afișul concertului având ca titlu “Valentine's Day”, în partea a doua a serii am ascultat fragmente dintre cele mai frumoase, din muzica baletului “Romeo și Julieta” de Serghei Prokofiev. Compozitorul a știut să redea cu mare veridicitate caractere umane, stări, sentimente și conflicte printr-o măiestrie care îi conferă un statut aparte, unic în peisajul muzical al începutului de secol XX. Acest balet, după drama lui Shakespeare, cu o temă atât de îndrăgită, aceea a iubirii pure încheiată tragic dintre cei doi îndrăgostiți din Verona, înfățișează un tablou viu, convingător al întâmplărilor, al confruntării dintre cele două familii rivale, mândre, arogante, o lume cu sentimente și ambiții duse la extrem.
Așa este și muzica acestui mare compozitor, cu accente brutale, biciuitoare, vioaie sau dramatice, dar și cu desfășurări de nespusă duioșie ce aureolează chipul neprihănit al Julietei, fiecare acțiune sau personaj găsindu-și reflectarea fidelă în melodica și ritmica atât de originale.
A fost încă o ocazie în care valoarea și măiestria școlii muzicale ruse se confirmă prin artiștii pe care îi formează.
Carmen Mihăescu
