Bilanțul invaziei
La împlinirea a doi ani de război, Biroul ONU pentru drepturile omului (OHCHR) a confirmat 30.041 de victime civile, din care 10.382 persoane și-au pierdut viața și 19.659 au fost rănite, cu precizarea că numărul real este probabil mai mare. Numărul victimelor civile a crescut semnificativ în decembrie 2023 și ianuarie 2024, în comparație cu lunile precedente, inversând tendința de scădere a victimelor civile de la începutul anului, a subliniat înaltul oficial al ONU, Rosemary DiCarlo, la 6 februarie 2024, potrivit site-ului https://news.un.org. OHCHR a verificat că 158 de civili au fost uciși și 493 au fost răniți chiar în ianuarie 2024.
Potrivit datelor Global Conflict Tracker publicate pe site-ul www.cfr.org, numărul victimelor militare a crescut la aproximativ jumătate de milion. Luptele și loviturile aeriene au provocat aproape 22.000 de victime civile, în timp ce 5,1 milioane de persoane sunt strămutate în interior, iar 6,2 milioane au fugit din Ucraina.
Evaluarea daunelor
După aproape doi ani de la invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia, o evaluare comună actualizată a daunelor și nevoilor publicată la 15 februarie 2024 de Guvernul Ucrainei, Grupul Băncii Mondiale, Comisia Europeană și Națiunile Unite estimează că la 31 decembrie 2023, costul total al reconstrucției și redresării în Ucraina este de 452,8 miliarde de euro în următorul deceniu, în creștere față de 383 de miliarde de euro, cât arătau estimările cu un an în urmă.
Documentul “Third Rapid Damage and Needs Assessment (RDNA3) February 2022 - December 2023” constată că daunele directe în Ucraina au ajuns acum la aproape 141,6 miliarde de euro, sectoarele cele mai afectate fiind: locuințe, transport, comerț și industrie, energie și agricultură. Daunele sunt concentrate în regiunile Donețk, Harkov, Lugansk, Zaporojie, Herson și Kiev - aceleași regiuni cu cele mai mari daune în evaluarea anterioară.
Distrugerea barajului Kakhovka și a hidrocentralei, în iunie 2023, a avut ca rezultat impacturi negative semnificative asupra mediului și agriculturii și a exacerbat provocările cu care se confruntă deja oamenii care se luptă pentru a avea acces la locuințe, apă, alimente și servicii de sănătate. Potrivit datelor furnizate de ministrul de interne ucrainean, Igor Klimenko, distrugerea barajului Kahovka de Nipru, în sudul țării, a determinat evacuarea a peste 2.700 de persoane din regiunea Herson și a altor 982 din provincia vecină Mikolaiv. Cel puțin 14 persone au murit în urma acestor inundații în teritoriile aflate sub controlul Kievului. Un total de 87 de localități au fost invadate de ape, dintre care 14 în teritoriile ocupate, a spus Klimenko. În zonele aflate sub controlul Rusiei, oficialii instalați de Moscova au raportat în săptămâna ce a urmat dezastrului peste 7.000 de persoane evacuate, precum și opt morți și 53 dispăruți. Apele au înghițit cel puțin trei cimitire, terminale de stocare a petrolului și gropi de gunoi. De asemenea, aproape 450 de tone de ulei de turbine s-au vărsat în Nipru și apoi în Marea Neagră.
În toată țara, 10% din fondul de locuințe a fost deteriorat sau distrus, prelungind strămutarea ucrainenilor din comunitățile lor. Conform datelor Guvernului Ucrainei, în 2023, 931,7 milioane euro au fost plătiți pentru redresarea sectorului locuințelor, majoritatea fiind dedicate reparației și reconstrucției clădirilor deteriorate. În sectorul transporturilor, au fost efectuate reparații de urgență pe autostrăzi și alte drumuri naționale, totalizând peste 2.000 km. În sectorul educației, autoritățile locale au reconstruit aproximativ 500 de instituții de învățământ și din ianuarie 2023, ponderea instituțiilor de învățământ cu adăposturi anti-bombă a crescut de la 68% la 80%.
Peste 3.790 de centre de educație (școli, grădinițe) au fost avariate sau distruse de la începutul invazei în urma atacurilor aeriene, bombardamentelor de artilerie, loviturilor cu rachete sau, în unele cazuri, a atacurilor cu muniții cu dispersie, arată raportul “Tanks on the Playground”, publicat de Human Rights Watch în noiembrie 2023.
“În ultimii doi ani au fost înregistrate suferințe și pierderi fără precedent pentru Ucraina și poporul său”, a declarat Antonella Bassani, vicepreședintele Băncii Mondiale pentru Europa și Asia Centrală, potrivit https://ec.europa.eu/. “Cu toate acestea, deși această evaluare actualizată documentează daunele extinse și nevoile ulterioare, este în același timp o dovadă a rezistenței Ucrainei - demonstrând că dăruirea și adaptabilitatea oamenilor săi au ajutat deja la repararea unora dintre pagube și la construirea către recuperare”, a mai spus reprezentanta Băncii Comerciale.
Încetarea acordului privind exportul de cereale prin Marea Neagră
La începutul verii 2022 se anunța o criză alimentară globală, întrucât milioane de tone de cereale stăteau
blocate în silozurile Ucrainei de la începutul războiului. Un acord asupra reluării exporturilor de grâne pe Marea Neagră a fost semnat la 22 iulie 2022, la Istanbul. În cadrul evenimentului, secretarul general al ONU, Antónia Guterres, a salutat plecarea primei nave cu grâne din portul ucrainean Odesa, sub acest acord semnat de Ucraina și Rusia, mediat de Turcia și ONU, relata https://news.un.org/.
La 17 iulie 2023, Rusia a anunțat decizia de a înceta Inițiativa privind exportul de cereale prin Marea Neagră. Peste 1.000 de nave pline cu cereale și cu alte produse alimentare au plecat din trei porturi ucrainene (Ciornomorsk, Odesa și Iujni/Pivdeni) pe durata punerii în aplicare a inițiativei (iulie 2022 - iulie 2023), conform www.consilium.europa.eu. La 2 august, președintele turc Recep Tayyip Erdogan, care mediase acordul, a făcut un apel către omologul său rus, afirmând că suspendarea nu aduce beneficii nimănui și ar dăuna în special țărilor cu venituri mici, care au nevoie să importe cereale. Acesta a mai adăugat că va continua eforturile diplomatice intense pentru reluarea acordului.
Vladimir Putin a răspuns că prelungirea pactului privind exportul de cereale nu are sens din cauza “lipsei totale de progres” în ceea ce privește implementarea măsurilor proruse incluse în acord, potrivit unui comunicat al Kremlinului. Președintele rus i-a cerut sprijinul lui Erdogan pentru exportul de cereale rusești și l-a asigurat că este gata să revină în acord de îndată ce Occidentul își va respecta obligațiile față de Rusia. De la încetarea acordului, Rusia a efectuat atacuri repetate cu rachete asupra regiunii Odesa și a infrastructurii portuare ucrainene de la Dunăre.
După suspendarea acordului, Izmail, un port fluvial pe Dunăre, situat la aproape 100 de kilometri de mare, dar potrivit pentru navele mari de marfă, a devenit cea mai importantă poartă comercială a Ucrainei.
Cel mai mare schimb de prizonieri de război de la începutul războiului
La 3 ianuarie 2023, Rusia și Ucraina au efectuat cel mai mare schimb de prizonieri de război de până acum, fiind și primul schimb oficial de prizonieri din august 2023. Președintele ucrainean a anunțat că peste 200 de soldați și civili ucraineni s-au întors în Ucraina din captivitatea rusă, inclusiv personal din Forțele Armate ucrainene, Gărzii Naționale, Marinei și Serviciul de Grăniceri de Stat.
Ajutorul occidental acordat Ucrainei, crucial pentru efortul de război
Având în vedere că sprijinul suplimentar pentru Ucraina se confruntă cu obstacole în Statele Unite și Uniunea Europeană, sunt necesare mai multe eforturi pentru a convinge lumea că apărarea Ucrainei înseamnă apărarea lumii, a susținut Volodimir Zelenski în interviu publicat de The Economist la 1 ianuarie 2024. “Poate că ceva lipsește. Sau poate lipsește cineva (...) Cineva care poate vorbi despre Ucraina ca fiind o apărare a noastră, a tuturor”, a mai evidențiat președintele ucrainean.
La Conferința de Securitate de la Munchen (16-18 februarie 2024), Volodimir Zelenski a declarat că Ucraina “se află într-un deficit de arme creat artificial și că menținerea țării în această situație îi permite lui Vladimir Putin, președintele Rusiei, să se adapteze la intensitatea actuală a războiului”.
SUA, au alocat, în total, 43 de miliarde de euro în ajutor militar din februarie 2022.
Militarii, unicul motiv pentru care mai există Ucraina
Militarii reprezintă unicul motiv pentru care mai există Ucraina, iar fără ei țara ar fi de mult cucerită și distrusă de Putin, a declarat, pentru AGERPRES, coordonatorul trupelor de grăniceri din regiunile Donețk și Lugansk, locotenent-colonel Serhii Osaciuk.
Ofițerul ucrainean consideră că, după exact doi ani de la declanșarea invaziei ruse în Ucraina, “fiecare militar este conștient că și de el depinde soarta țării sale”.
“Cred că fiecare militar ce ține astăzi arma în mână și le oferă oamenilor posibilitatea de a supraviețui e conștient că de el depinde soarta Ucrainei. În acest moment, militarii sunt unicul motiv pentru care mai există Ucraina. Fără ei, țara noastră ar fi de mult cucerită și distrusă de Putin”, a afirmat Osaciuk.
Acesta susține, totodată, că pentru oamenii simpli fiecare zi poate fi și ultima și că “nimeni nu se poate simți în siguranță” nicăieri pe teritoriul statului ucrainean.
“Pentru poporul Ucrainei e o chestiune de viață și de moarte. Ați fost de multe ori pe linia frontului și ați văzut ce consecință au atacurile cu toate tipurile de arme, rachete, artilerie, bombe ariene sau tancuri. Ocupantul rus aduce numai moarte. Pentru popor înseamnă o veșnică alegere. Fiecare ucrainean își duce viață la limită. Azi e încă viu, mâine poate fi ucis. Rachetele lui Putin zboară mii de kilometri și nu țin seama de granițele administrative ale Ucrainei. Nimeni nu se poate simți în siguranță. De aceea, astăzi, poporul are o singură dorință, să se unească, să riposteze și să alunge dușmanul. Nu acceptăm această condiție, nu vom fi sclavii lui Putin. Nu-i vom îndeplini ordinele dictatoriale. Suntem un neam liber, cu drept de alegere, și știm că viitorul nostru este exclusiv în Uniunea Europenă, într-o comuniune cu toate statele democratice ale lumii”, a adăugat coordonatorul trupelor de grăniceri din regiunile Donețk și Luhansk.
Serhii Osaciuk consideră că războiul din Europa de Est afectează nu doar Ucraina, ci toate țările europene, care sunt nevoite să susțină armata ucraineană pentru a face față atacurilor venite din partea Federației Ruse.
“Cu doi ani în urmă, toată lumea și tot poporul Ucrainei a fost zguduit de faptul că amenințarea care ne apăsa a devenit realitate. Doi ani de viață furată, doi ani de dezvoltare pașnică furată, doi ani de fericire ce s-au transformat în doi ani de suferință, de destine ruinate. Din țară au fost alungate milioane de oameni. A fost jefuită nu doar Ucraina, au fost jefuite resursele vitale ale Europei și ale lumii. Pentru că toată finanțarea pe care o primim drept ajutor de la frații și vecinii noștri - România, Germania, America, Polonia - putea fi redirecționată pentru dezvoltarea acestor țări, pentru întărirea păcii. Voi luați banii din propriul buzunar și ni-i dați pentru ca noi să rezistăm în fața acestei agresiuni violente”, a mai spus ofițerul ucrainean, care a deținut, până în 2022, funcția de guvernator al regiunii Cernăuți. (AGERPRES)
Decizia UE de a începe negocierile de aderare cu Ucraina, un succes diplomatic al Kievului
La 14 decembrie 2023, într-o decizie surpriză, liderii NATO au convenit să deschidă negocierile de aderare cu Ucraina și și-au reconfirmat angajamentul de a continua sprijinul puternic pentru această țară și poporul său atât timp cât este nevoie.
“Aceasta este o victorie pentru Ucraina. O victorie pentru toată Europa. O victorie care motivează, inspiră și întărește” - cu aceste cuvinte, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a salutat decizia liderilor europeni de a începe negocierile de aderare la UE cu Ucraina și Republica Moldova și de a acorda statutul de candidat Georgiei.
Ucraina a solicitat aderarea la UE la sfârșitul lunii februarie 2022, la doar câteva zile după ce Rusia și-a lansat agresiunea neprovocată și nejustificată pe scară largă împotriva sa. Comisia Europeană și-a prezentat avizul cu privire la cerere în iunie 2022, iar Ucrainei i s-a acordat în aceeași lună statutul de candidat la UE de către toate statele membre ale Uniunii, potrivit site-ului blocului comunitar.
