Pe măsură ce producția comercială de alimente pe bază de celule ia avânt, consumatorii doresc un răspuns clar la întrebarea: cât de sigură este carnea cultivată în laborator? Potrivit unui raport aprofundat, bazat pe literatură științifică, întocmit de experți ai FAO și ai OMS, aceasta prezintă cel puțin 53 de pericole potențiale pentru sănătatea umană.
Au fost abordate toate pericolele potențiale din fiecare etapă a producției - de la prelevarea celulelor până la procesarea alimentelor și obținerea produsului finit. Rezultatele arată că există 53 de surse potențiale de pericole care pot duce la probleme și consecințe negative asupra sănătății: contaminarea cu metale grele, microplastice și nanoplastice, alergeni, cum ar fi aditivii pentru a îmbunătăți gustul și textura cărnii, contaminanți chimici, componente toxice, antibiotice ș.a. Carnea cultivată este obținută prin prelevarea unei mostre de celule de la animal, printr-o tehnologie ce nu necesită sacrificarea, replicând în laborator procese ce au loc în mod normal în corpul animalului.
Autorii precizează că majoritatea pericolelor potențiale identificate, cum ar fi contaminanții microbiologici și reziduurile, nu sunt noi, riscurile putând fi atenuate prin instrumente la îndemână. Experții au convenit că, deși multe pericole sunt deja cunoscute și există în alimentele produse în mod convențional, în cazul cărnii cultivate, atenție deosebită trebuie acordată mecanismului de proliferare celulară în bioreactoare, proces care implică folosirea unor componente biologice, cum ar fi factori de creștere și hormoni, pentru a declanșa și accelera cultivarea celulelor. Aceste molecule, active din punct de vedere biologic, ar putea interfera cu metabolismul, fiind asociate cu dezvoltarea anumitor tipuri de cancer. Prin urmare, aceste produse pot avea efecte cancerigene deosebit de grave pentru sănătatea umană.
La un simpozion organizat de Grupul de lucru pentru animale și Asociația Belgiană pentru Știința și Tehnologia Cărnii la Bruxelles, Peer Ederer de la Goal Sciences a vorbit despre carnea cultivată în laborator, subliniind că “nu acesta este răspunsul” și că în ciuda miliardelor de dolari investite în agricultura celulară, carnea de cultură nu va fi un adevărat înlocuitor pentru carnea naturală și că produsele din carne artificială nu sunt identice cu cele pe care sunt menite să le înlocuiască.
Un studiu realizat de Universitatea Oxford arată că, în ce privește emisiile de CO2, producția în bioreactoare foarte mari consumatoare de energie ar putea avea consecințe mai grave asupra mediului pe termen lung: emisiile de CO2, de pildă, au un efect de seră mai puțin puternic, dar sunt mult mai persistente decât metanul. Calculele recente mai arată că, dacă am dori să satisfacem cererea de carne până în 2030 exclusiv cu carne de cultură, ar trebui să construim aproape 150.000 de bioreactoare, care ar avea un impact de peste două ori mai mare asupra producției acestui produs artificial (352 de milioane de tone de CO2) decât dacă consumul ar fi satisfăcut cu animale crescute natural (150 de milioane de tone de CO2).
Documentul FAO/OMS subliniază că identificarea pericolelor este doar primul pas în procesul de evaluare a riscurilor. Se impune “prudență extremă, deoarece există încă prea puține informații privind siguranța reală a cărnii cultivate în laborator”,conchid autorii studiului (sursa - meatthefacts.eu/home/activity/beyond-the-headlines/lab -grown-meat-53-hazards-identified-by-fao-who/)
Printre țările care au permis vânzarea cărnii cultivate se numără SUA, Singapore și Israel, iar țări europene precum Germania, Spania și Olanda investesc deja semnificativ în cercetare și dezvoltare, pregătind momentul în care carnea cultivată va ajunge la consumatorii finali. Din 2015 și până astăzi, la nivel global au apărut peste 150 de companii, pe șase continente, care au investit în total circa 2,8 miliarde de dolari în cercetare și testare, iar UE a investit 25 de milioane de euro în finanțare pentru cercetarea proteinelor durabile, inclusiv a cărnii cultivate, și a confirmat că Regulamentul UE privind alimentele noi va fi utilizat pentru a evalua cererile de autorizare din partea companiilor.
Adepții cărnii artificiale și companiile care investesc în realizarea ei susțin că eliminarea antibioticelor din procesul de producție, reducerea semnificativă a impactului asupra mediului și faptul că animalele nu sunt supuse stresului și suferinței în timpul sacrificării se numără printre cele mai mari beneficii ale produsului.
În România, în octombrie, anul trecut, parlamentarii din Senat au votat favorabil un proiect de interzicere a producerii și comercializării cărnii cultivate, iar un vot final în Camera Deputaților este așteptat în primăvara acestui an.
Adoptarea legii în sensul interzicerii comercializării poate atrage pe viitor procedura de infringement din partea UE, pentru încălcarea principiului de liberă circulație a mărfurilor în spațiul comunitar, iar consecințele financiare ce ar urma s-ar reflecta și asupra contribuabililor.
(Foto: istockphoto.com/ro/search/2/image-film?phrase=cultured+meat)
Ileana Sandu
