Duminică după-amiază, la ora 16.00, circa 300 de persoane au participat, în Târgu Mureș, la Monumentul Secuilor Martiri, la manifestările dedicate Zilei Libertății Secuilor.
Participanții, veniți și din județul Harghita, au arborat steagul secuiesc și bannere pe care se putea citi: “Autonomie pentru Ținutul Secuiesc”. La manifestare a fost prezent episcopul reformat László Tökés, deputatul UDMR Zakarias Zoltán, președintele Consiliului Național Secuiesc, Izsák Balázs, președintele UDMR Mureș, Csibi Attila-Zoltán, reprezentanți ai societății civile, precum și invitați din Țara Bascilor și Catalunia.
După alocuțiunile oficialilor prezenți, la Monumentul Secuilor Martiri au fost depuse jerbe de flori. După încheierea programului de la monument, manifestanții s-au îndreptat, în marș, spre centrul Târgu Mureșului, până în fața Palatului Administrativ. Aceștia au înmânat reprezentantului Instituției Prefectului - Județul Mureș o petiție privind autonomia teritorială a Ținutului Secuiesc.
“Azi, 10 martie 2024, noi, secuii adunați în Târgu Mureș și cei care se solidarizează cu noi în țară și în străinătate, urmând calea legii și a democrației, declarăm din nou în unanimitate: solicităm autonomie teritorială Ținutului Secuiesc! Mesajul Zilei Libertății Secuiești: aceasta nu este doar ziua comemorării martirilor, dar este și ziua revendicărilor privind drepturile noastre legitime. Afirmăm din nou: autonomia Ținutului Secuiesc nu lezează unitatea teritorială și suveranitatea României, nu restricționează interesele cetățenilor de naționalitate română și a altor naționalități din Ținutul Secuiesc, și nu este în contradicție cu Constituția țării”, se arată în petiție. “Acest lucru este și în interesul României. Regiunea autonomă dispune de organe de conducere democratic alese, situate între stat și colectivitate, exercită competențele autoadministrării, respectiv dispune de anumite competențe publice delegate de stat. Toate acestea se pot realiza numai prin dialog, prin voința liber exprimată a comunității locale, cu respectarea principiilor democratice și prin cooperarea solidară și constructivă a cetățenilor”, se mai subliniază în document.
Petiția mai precizează că România, în momentul aderării la Consiliul Europei, s-a angajat la îndeplinirea recomandării 1201/1993, care prin acest angajament a devenit obligatoriu, iar Hotărârea 1334/2003 “recomandă sistemul de instituții al autonomiei teritoriale pentru a preveni conflictele interne”, respectiv pentru ameliorarea lor.
S-a mai solicitat ca Guvernul să înceapă tratative despre statutul Ținutului Secuiesc cu reprezentanții legitimi ai poporului secuiesc, Consiliul Național Secuiesc și autoritățile locale din regiune, iar România să adopte, înaintea aderării la zona Schengen, reglementările legale legate de acestea.
Președintele CNS, Izsak Balazs, a arătat că cel mai important lucru al acestei manifestări este perseverența secuilor. “Am avut o lege, un statut al autonomiei care nu demult a fost refuzat în regim de urgență în Parlament - pentru mine refuzul în regim de urgență e o noutate, dar legislația, forul legislativ din București este original. Refuzul nu însemnează sfârșitul mișcării autonomiste. Depunem statutul de autonomie, orice ar spune, oriunde l-ar arunca de pe masă, urmează 10 martie, unde oamenii vor da o replică. Am fost în jur de 1.000-1.500 (forțele de ordine au avansat o participare de circa 500 de persoane - n.r.), cam atât ca și anul trecut, eu consider că am fost suficienți”, a declarat presei Izsak Balazs.
Luke Uribe-Etxebarria, membru al Senatului Spaniei din partea Partidului Național Basc, a arătat că viziunea CNS este una democratică și pașnică și se bazează pe dialog.
Președintele Alianței Maghiare din Transilvania, deputatul Zakarias Zoltan, a afirmat că doleanțele autonomiste ale secuilor sunt un deziderat firesc și că există numeroase modele în Uniunea Europeană.
Președintele CNMT, Tökés László, a precizat, citat de Agerpres, că este supărător faptul că autoritățile române nu stau de vorbă cu comunitatea maghiară pe tema autonomiei și că aceasta este o atitudine antidemocratică. (D.B.)
Dragoș Bardoși
