Drapelul Suediei, al 32-lea membru NATO, a fost înălțat, ieri, la sediul alianței
Drapelul Suediei, devenită al 32-lea membru al NATO, a fost înălțat, luni la prânz, la sediul din Bruxelles al Alianței Nord-Atlantice, epilog al unui parcurs de aproape doi ani al acestei țări scandinave ce a decis să se alăture organizației euroatlantice după începerea invaziei ruse în Ucraina, transmit AFP și DPA.
Într-o ceremonie desfășurată pe o vreme rece și ploioasă, drapelul suedez a fost ridicat - urmând ordinea alfabetică a numelor țărilor în limba engleză - între cel al Spaniei și cel al Turciei.
Ironie a istoriei, Turcia a întârziat cu peste 20 de luni ratificarea aderării Suediei la Alianța Nord-Atlantică.
“Suedia și-a luat locul meritat la masa NATO”, a declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, la sediul organizației, unde l-a primit luni pe premierul suedez Ulf Kristersson.
După aproape 200 de ani de neutralitate și nealiniere militară, Suedia va fi protejată de acum de pactul de apărare colectivă al NATO, articolul 5 al Tratatului Atlanticului de Nord.
Finlanda și Suedia și-au exprimat în mai 2022 intenția de a adera la NATO, la câteva luni după începerea invaziei ruse pe scară largă în Ucraina.
Finlanda a reușit prima să se alăture NATO, după ce Turcia și, ulterior, Ungaria, s-au opus aderării Suediei. Ankara a solicitat și a primit angajamente ferme de la Stockholm privind combaterea terorismului.
Primirea de noi membri în NATO trebuie să fie aprobată oficial de toate celelalte țări membre.
Budapesta nu a formulat niciodată o obiecție specifică față de aderarea Suediei și a promis că Ungaria nu va fi ultimul stat aliat ce ratifică protocolul de aderare a țării scandinave, însă nu a reușit să respecte acest angajament.
Ministrul ungar de externe: Trump ar aduce stabilitate și securitate ordinii mondiale
Lumea are “nevoie ca președintele Trump să câștige” alegerile din SUA, deoarece numai un lider american “puternic” poate oferi “stabilitate și securitate ordinii mondiale”, a apreciat ministrul ungar de externe Peter Szijjarto într-un interviu publicat duminică de site-ul Breitbart News, preluat luni de Reuters.
Dacă Donald Trump ar fi ales din nou președinte, ar putea face pace între Rusia și Ucraina, a mai susținut șeful diplomației ungare.
“Fără implicarea președintelui Trump, acest război va continua multă vreme, făcând mult mai multe victime, și va culmina cu multe distrugeri (...) deci cea mai mare speranță a noastră este că, în cazul în care președintele Trump câștigă alegerile din 2024, poate face pace”.
“Noi, ungurii, sprijinim pe deplin asta, ca una din puținele țări din Europa favorabile păcii”. “Trebuie să înțelegeți că majoritatea țărilor din Europa sunt pentru război și doar o foarte mică minoritate este pentru pace”, însă dacă “politicile favorabile păcii” ale lui Trump intră în vigoare, “atunci unele din aceste țări europene și-ar putea schimba și ele pozițiile”.
Szijjarto nu vede nicio “soluție pe câmpul de luptă” pentru războiul din Ucraina; luptele “pot duce doar la morți și distrugeri - nu la o soluție”.
Reprezentantul Budapestei a mai afirmat că în general este acceptată ideea că Ucraina nu poate învinge Rusia, însă “știm și că Rusia nu poate câștiga împotriva întregului Occident”.
Ministrul a fost intervievat după ce l-a însoțit în Florida pe premierul ungar Viktor Orban, care s-a întâlnit cu fostul președinte american, Donald Trump.
Armata israeliană a ucis 15 teroriști în centrul Fâșiei Gaza
Armata israeliană a anunțat luni dimineață că a ucis aproximativ 15 “teroriști” în centrul Fâșiei Gaza în timpul luptelor desfășurate duminică, relatează DPA.
De asemenea, în timpul operațiunilor desfășurate într-un cartier din orașul Khan Younis, situat în sudul enclavei palestiniene, armata israeliană a arestat mai mulți membri ai mișcării Hamas și a capturat arme și muniții. O rachetă a fost trasă către soldații israelieni, fără a cauza victime.
Media israeliene au relatat luni că armata a mustrat un comandant care a ordonat fără autorizație bombardarea unei universități din Gaza, în luna ianuarie.
Se pare că sediul universității era folosit de mișcarea Hamas. Ofițerul israelian de rang înalt a dispus bombardarea clădirii fără a avea autorizația necesară de la superiorul său. Incidentul încă este în curs de investigație.
Războiul din Gaza a fost declanșat de un atac terorist fără precedent în istoria Israelului, comis pe 7 octombrie, de comandouri ale Hamas. În acel atac au fost uciși circa 1.200 de israelieni, aproximativ alți 240 fiind răpiți și duși în Fâșia Gaza.
Israelul a răspuns cu bombardamente masive și o ofensivă terestră de amploare.
Potrivit Ministerului Sănătății din Fâșia Gaza, controlat de Hamas, până luni dimineață, 31.112 palestinieni și-au pierdut viața și 72.760 au fost răniți de la începerea războiului.
În ultimele săptămâni, operațiunile armatei israeliene din Fâșia Gaza au fost criticate tot mai des pe plan internațional, în contextul agravării situației umanitare și al creșterii numărului victimelor civile în enclava palestiniană.
Moscova despre apelul Papei Francisc
Rusia consideră că apelul papei Francisc la un dialog pentru încetarea războiului din Ucraina este adresat aliaților occidentali ai Kievului, care ar trebui să renunțe la ambiția de a învinge Moscova și să își recunoască greșeala privind conflictul, transmite luni agenția ANSA, preluată de Reuters.
Suveranul pontif afirmase că Ucraina ar trebui să aibă curajul de a ridica steagul alb și de a negocia cu Rusia sfârșitul războiului declanșat de invazia rusă pe teritoriul ucrainean, în urmă cu peste doi ani. În conflict și-au pierdut viața zeci de mii de civili și militari de ambele părți.
“După cum văd eu lucrurile, papa cere Occidentului să își lase deoparte ambițiile și să recunoască faptul că a greșit”, a declarat Maria Zaharova, purtătoare de cuvânt a ministerului de externe de la Moscova. Ea a adăugat că Occidentul se folosește de Ucraina ca de un instrument pentru ambiția de a slăbi Rusia.
Zaharova a susținut că “noi nu am blocat niciodată negocierile”, iar situația din Ucraina a ajuns într-un impas.
Kievul a respins duminică sugestia papei de a negocia, apreciind că papa Francisc se angajează într-o “mediere virtuală”. Ministrul ucrainean de externe Dmitro Kuleba a afirmat, în legătură cu “curajul steagului alb” propus de papă, că “drapelul nostru este galben și albastru” și “nu vom înălța niciodată alte drapele”.
Macron a propus “un ajutor pentru a muri” pentru pacienții incurabili
Președintele francez Emmanuel Macron a anunțat duminica aceasta că un proiect de lege ce deschide calea spre “un ajutor pentru a muri”, în “condiții stricte”, va fi prezentat în aprilie Consiliului de miniștri, în vederea unei prime lecturi în luna mai, în Adunarea Națională, informează AFP.
Pacienții majori, “capabili de un discernământ deplin și complet”, loviți de o “maladie incurabilă” cu “prognostic vital angajat pe termen scurt și mediu” și care au suferințe “refractare” (care nu pot fi atenuate) vor putea “cere să poată fi ajutați să moară”, a spus șeful statului francez pentru publicațiile La Croix și Liberation.
Minorii și pacienții care suferă de boli psihiatrice sau neuro-degenerative care le alterează discernământul, precum Alzheimer, vor fi excluși de la această posibilitate.
În cazul unui aviz favorabil din partea unei echipe medicale, persoanei îi va fi prescrisă o substanță letală, pe care aceasta va putea să și-o administreze singură sau cu ajutorul unei terțe persoane dacă ea “nu este în măsură să reușească fizic acest lucru”.
Chiar dacă această acțiune poate părea o formă de sinucidere asistată, președintele francez a declarat că el dorește evitarea acestui termen sau a celui de eutanasie, dezbaterea asupra acestui subiect fiind una aprinsă în Franța.
Legea actuală, supranumită Claeys-Leonetti, a cărei cea mai recentă revizuire datează din 2016, permite o “sedare profundă și continuă” pentru bolnavii cu prognostic vital angajat pe termen scurt și cu suferințe ce nu pot fi atentuate, însă nu autorizează nici sinuciderea asistată, nici eutanasia.
În mai multe state ale Europei, legislația autorizează eutanasia și/sau sinuciderea asistată. Belgia este, alături de Olanda, una dintre primele țări europene care au autorizat eutanasia, în urmă cu 20 de ani.
