La sfârșitul săptămânii trecute, Direcția Județeană pentru Cultură Mureș, Asociația Culturală “Graiul Câmpiei”, în parteneriat cu Asociația Literară “Creneluri Sighișorene” au organizat, la Sânpetru de Câmpie, cea de-a XI-a ediție a manifestării culturale “Credință și Tradiție - Șezătoarea de altă dată....”. Gazda evenimentului a fost Aurica Pop.
Cu acest prilej au rostit alocuțiuni personalități locale și județene, au susținut recital folcloric Mărioara Precup-Stoica, Maria Moldovan și Vasile Soporan. Au participat Grupul “Graiul Câmpiei”, Grupul “Crenguță de Brad”, Reghin, Grupul “Luereanca”, Suseni, Grupul “Urmașele Dacilor” din Șerbeni. A prezentat Mihaela Mureșan.
Sufletul și implicarea a fost, fără echivoc, a doamnei Dinuca Burian, cea care ține comoara culturală a satului la standardele cele mai înalte ale județului Mureș.
Impresionantele costume populare autentice, lepedeele, zestrea satului la șezători au fost admirate și apreciate de invitați.
Au fost prezentate revistele “VATRA VECHE”, de Nicolae Băciuț, și “Creneluri Sighișorene”, prezentată de Gabriella Costescu.
Preoții Belea Gelu Robert și Bucur Raul au făcut rugăciunea de binecuvântare pentru eveniment, fiind ultima zi înainte de postul sărbătorii Paștelui. Au vorbit: scriitorul Nicolae Băciuț, Sorina Bloj, prefectul de Mureș, Ciprian Dobre, și doamna Mara Togănel.
O zi ploiasă nu a alungat bucuria de a fi împreună, ci a bucurat sufletele invitaților, preciza Gabriella Costescu, președinte al Asociației Literare “Creneluri Sighișorene”.
“Șezătoarea e un obicei străvechi, readus în actualitate. Chipuri calde, de mai toate vârstele, îmbrăcate în straie populare, unele dintre ele moștenite, cu o vechime de peste 100 de ani, ne-au introdus în atmosfera satului de altădată.
Obiectele tradiționale românești, realmente cu accente de culoare locală care îți alină dorul de casa bunicilor, au întregit tabloul: perne, pături, preșuri, obiecte de țesut și multe altele. Inițiatoarea evenimentului, Dinuca Burian, a dorit să readucă atmosfera de șezătoare pentru a readuce în actualitate tradiții, obiceiuri și deprinderi de viață și de muncă. Sunt onorată și mândră, ca membru fondator, împreună cu cele două distinse doamne, a Asociației culturale «Graiul Câmpiei», să am alături oameni frumoși, copii și adulți, tineri și seniori, mari iubitori de tradiții, foarte talentați și buni în tot ceea ce fac, pentru conservarea tradițiilor și obiceiurilor românești, pentru locurile natale, din Sărmășel Gară, Dîmbu, Tușinu, Sânpetru, Sărmașu, Vișinelu, Ibănești, Reghin, Cămărașu, Geaca, Cătina și nu numai, îmbrăcați în straie populare, care ne introduc de fiecare dată în atmosfera satului de altădată. Tradiții, locuri și oameni, tare dragi sufletului meu, din Câmpia Transilvaniei, oameni deosebiți care merită tot respectul nostru și toată prețuirea noastră, oameni pe care n-avem voie să-i uităm! Evenimente pline de emoție, de cântec, joc și veselie, care reunesc oameni talentați din zonă, cântăreți de muzică populară, bătrâni ai satului și tineri dornici să descopere comorile trecutului, sunt momente în care ne aducem aminte de trecutul nostru, de obiceiurile, portul și tot ce înseamnă tradiție populară în satele românești!”, spunea Ani Teglaș.
“Zestrea unei națiuni o constituie valorile sale culturale și tradiționale: graiul, portul, obiceiurile și religia. Când acestea sunt pe cale de dispariție putem vorbi de un proces ireversibil de degradare a națiunii și chiar de dispariție a acesteia.
Pentru ca generațiile care ne urmează să cunoască rădăcinile poporului și evoluția sa pe treptele istoriei, este de datoria noastră, a celor cu misiunea de educatori, să le lăsăm cât mai puțin alterată zestrea de care vorbeam, pentru a ne recunoaște și a nu uita că am fost și că suntem români. Oriunde, în Europa și în lume, oricâtă unitate în diversitate ar exista, ceea ce ne păstrează identitatea sunt graiul, portul și tradițiile.
Această preocupare de transmitere spre viitor a tradițiilor și obiceiurilor locale s-a păstrat de-lungul timpului și în localitatea noastră, prin activități de țesut, cusut, cojocărit, cântece transmise prin viu grai, dansuri populare, obiceiuri, descântece etc.”, sublinia Dinuca Burian.
(B.L.)
