România azi (II)

Distribuie pe:

Totalul exporturilor românești, în 2022, a fost de 92 mlrd. de euro, în timp ce importurile au ajuns la 126 de mlrd. de euro. Este un record istoric și la exporturi, dar și la importuri.

Topul exporturilor românești este dominat de industria auto de mai mult de un deceniu. Astfel, primul produs vândut este încadrat în “părți și accesorii de autovehicule” - 6,37 mlrd. de euro. Pe locul doi vin autovehiculele (Dacia și Ford), 5,85 mlrd. de euro. Urmează conductoarele electrice, fire și cabluri coaxiale, 3,95 mlrd. de euro, apoi carburanți, benzine și motorine, 3,49 mlrd. de euro.

Cei mai mari parteneri de export ai României sunt din UE. Cel mai mare este Germania, unde se duc (2022) exporturi de 18 mldr. de euro sau 18% din toate exporturile țării. Urmează Italia cu 9,2 mldr. de euro, Ungaria cu 6,8 mldr. de euro, Franța cu 5,5 mldr. de euro.

Valoarea exporturilor de bunuri din România a crescut din 1991 până în prezent de 26 de ori. După mai bine de 30 de ani, România a ajuns să exporte în 2022 bunuri în valoare de aproape 92 mlrd. de euro.

Printre cei mai importanți parteneri comerciali ai României se numără (2021): Germania (20,5% la exporturi și 19,9% la importuri), Italia (10,5% și, respectiv, 8,9%),

Ungaria (5,7% și, respectiv, 6,9%) și Franța (6,3% și, respectiv, 4,2%), Polonia (4% și, respectiv, 6,3%). Aceste țări au fost destinații principale pentru exporturile românești, iar în anul 2022, valoarea exporturilor către aceste state a atins cifra de peste 42 mlrd. de euro.

România a încheiat 2022 cu un deficit comercial de 34,09 mlrd. de euro, cu 10,4 mlrd. de euro peste nivelul din anul anterior (plus 44%), în condițiile în care exporturile au crescut cu 23,1%, iar importurile cu 28,1% (INS).

Comerțul cu R. Moldova. România domină în comerțul exterior al R. Moldova, ea este partenerul ei comercial principal: cota ei la exporturi este dominantă și constituie între 1/3 și 2/5. În schimb, cota R. Moldova în comerțul exterior al României este nesemnificativă - de doar 0,7-2%.

Rezervele valutare internaționale ale României au constituit, la 30 septembrie 2023, 59,238 mlrd. dol. (sau nu mai puțin de 6 luni de import), inclusiv 103,61 aur, din care 611 se află în Marea Britanie. După volumul rezervelor valutare, România ocupă locul 38 în lume.

Dacă Rusia ar returna aurul (confiscat ilegal, mișelește) României transmis pentru păstrare (lupului “să păzească oile”) în 1916 (cca. 93 t aur), atunci ea s-ar clasa printre primele 30 de țări ale lumii după volumul de rezerve valutare.

România este singura țară din fostul lagăr socialist care a achitat integral (martie 1989) datoriile externe. Actualmente, volumul datoriilor publice este nesemnificativ comparativ cu alte state, ele constituie cca. 50% din PIB.

Investițiile străine directe/ ISD în România au constituit o valoare record - de 10,039 mlrd. de euro (2022), în creștere cu 12,3% față de anul precedent. Soldul ISD a atins un maxim istoric de 107,94 mlrd. de euro la finalul anului 2022 (locul 38 în lume). Principalii investitori sunt Germania, Austria, Franța, Țările de Jos. În România funcționează 25 de mii de firme germane.

Bugetul de stat al României a constituit, după cum urmează: venituri - 460,09 mlrd. RON, cu 21% mai mult decât în 2021; cheltuieli - 541,9 mlrd. RON, creștere cu 17,7%; deficitul a constituit 81,1 mlrd. RON sau 5,68% din PIB. Raportat la PIB-ul național, bugetul a constituit 37,9%.

Moneda țării în mare măsură mărturisește despre stabilitatea, maturitatea, previzibilitatea și sănătatea economiei ei. Cursul valutar:

1 Euro = 5 RON (= 100 RUR); 1 RUR = 1 eurocent (!)

În ultimii ani, nivelul de trai în România a crescut simțitor. De exemplu, salariul brut mediu în luna septembrie 2023 a constituit 7.350 de lei (RON), adică cca.1.600 dol. Prețurile sunt printre cele mai mici din Europa (numai Bulgaria are prețuri mai mici). Inflația este nesemnificativă. Adică cu toate marile probleme pe care le-a avut România, contrar declarațiilor propagandistice ex-sovietice și post-sovietice pe parcursul a cca. 20 de ani (1945-1965), când ea a fost “secătuită” de URSS (lipsind-o de multe resurse naturale importante - petrol, uraniu, material lemnos, cereale etc.), care s-a purtat foarte obraznic cu România, ea a reușit să renască și să se transforme într-o țară dezvoltată.

Simt toate șansele ca numărul românilor care se reîntorc în țară să crească semnificativ, deoarece veniturile care se obțin acum în România sunt cu mult mai mari decât veniturile declarate cu câțiva ani în urmă (la un sondaj panromânesc) cu tema: ce nivel de venituri ar trebui să existe în România, ca cei plecați (din România) să se reîntoarcă acasă? Amintim că atunci răspunsurile au fost: în jur de 800-900 de euro/ lună. Acum acest nivel e atins și chiar depășit. În urma creșterii anuale substanțiale a veniturilor bănești, a salariilor și indemnizațiilor, în 2022 au revenit în țară (în România) cca. 50 de mii de emigranți dintre cei care au emigrat în anii anteriori. Această cifră (a celor reveniți în țară) este cea mai mare din ultimii 30 de ani. Cu toate acestea, economia duce lipsă de forță de muncă. Pentru 2024 guvernul a aprobat o cotă de imigrație a muncitorilor străini de 100 de mii lucrători (din Pakistan, India, Vietnam, Sri Lanka etc.)

Mihai Patraș

(Sursa: Literatura și arta - Săptămânal al scriitorilor din Republica Moldova)

(Va urma)

Lasă un comentariu