Toate proiectele din PNRR trebuie să fie încheiate până în august 2026
Toate proiectele din PNRR trebuie să fie încheiate până în august 2026, dar multe investiții în energie sunt întârziate, a declarat marți ministrul Investițiilor și Fondurilor Europene, Adrian Câciu, la o conferință de specialitate.
Totodată, el a făcut referire la “vânătorii de afaceri” care depun proiectul, însă ei nu îl vor implementa, ci caută un producător care va investi într-un parc.
“Există la acest moment pe apelurile deschise, nu știu dacă neapărat la Ministerul Energiei sau în zonele locale, vânătorii de afaceri care vin, depun proiectul, dar ei nu îl vor implementa, apoi caută un producător care va investi într-un parc. Mie mi se pare că această chestiune este o distorsionare inclusiv a intenției de investiții pe care o avem. Chestiunile astea trebuie să le avem în vedere și să le eliminăm, dacă vrem să scurtăm pașii pe care-i avem de făcut până când investițiile vor fi implemen-tate”, a menționat ministrul, la Energy Forum Ediția a XI-a: “Tranziția către o Românie verde, provocările momentului”.
În opinia sa, România se află într-o zonă de oportunitate, având la dispoziție peste 20 de miliarde de euro. El a subliniat că trebuie să punem umărul cu toții ca “proiectele care sunt deja în derulare să se întâmple cât mai rapid”.
“Timpul nu ne așteaptă. România a intrat într-o altă paradigmă de dezvoltare. Nu mai este în paradigma lipsei de proiecte, a lipsei de bani. Din perspectiva surselor de finanțare, mai ales surse de finanțare gratuite, este într-o competiție cu capacitatea sa administrativă, pe de o parte statală, dar și privată, de a implementa proiectele. Până în august 2026, toate proiectele din PNRR trebuie să fie încheiate. Sunt multe investiții în energie întârziate. Sumele sunt exorbitante dacă discutăm de valoarea pe care o avem la dispoziție, dar sunt doar niște sume pe hârtie de care România beneficiază sau ar putea beneficia dacă ele nu se transformă în proiecte care și-au atins obiectivul. Toți actorii din acest angajament trebuie să stea la masă și să găsească soluțiile mai pragmatice, pentru că avem investiții într-adevăr frumoase, benefice pentru România, dacă s-ar realiza, dar întârziate. Și trebuie să fim foarte sinceri cu chestiunea asta. Dacă nu suntem sinceri, ne vom păcăli și în 2026 vom constata că nu am realizat ce ne-am propus. Vom mai pierde sume puse la dispoziție gratuit. Nu avem timp să stăm și să spunem că e totul perfect”, a subliniat Adrian Câciu.
Prelungirea plafonării tarifelor la RCA este o păcăleală
Orice plafonare a prețurilor impusă de autorități, dar nu la tariful de referință calculat și afișat pe site-ul ASF, nu ajută pe nimeni, fiind doar pentru a da senzația că Executivul a intervenit pe piața de asigurări pentru a-i proteja pe români, iar ceea ce se va întâmpla după această perioadă va fi un dezastru, consideră Confederația Operatorilor și Transportatorilor Autorizați din România (COTAR).
Reacția organizației vine după ce ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, a anunțat că instituția pe care o conduce a publicat un nou proiect de ordonanță de urgență care vizează prelungirea plafonării tarifelor RCA până la 30 iunie 2024.
“COTAR atrage atenția asupra faptului că prelungirea plafonării tarifelor RCA nu ajută, de fapt, cu nimic, dar creează și probleme. Deși s-a văzut că prețurile cresc indiferent de plafonare, companiile de asigurări vor avea ocazia să dubleze prețurile, la finalul perioadei de așa-zisă plafonare, sub pretextul că până atunci nu au fost creșteri de tarif. Pe de altă parte, tipul acesta de intervenție alungă atât actualii investitori din piața de asigurări, cât și pe cei interesați să intre în piața din România, ceea ce va face să rămână pe piață doar actualii «rechini» care vor avea monopol și vor crește prețurile oricât vor dori”, se arată într-un comunicat COTAR transmis miercuri Agerpres.
Reprezentanții transportatorilor au transmis marți seara ministrului Finanțelor punctul lor de vedere privind prelungirea plafonării tarifelor RCA la prețurile practicate de fiecare asigurator în martie 2023. Potrivit acestora, o astfel de măsură este deosebit de periculoasă și va da ocazia unor jucători din piața de asigurări să justifice un viitor faliment care va fi plătit tot de către asigurați, ca și precedentele.
“Deși pare un ajutor oferit românilor, de fapt, o asemenea măsură nu creează niciun beneficiu real consumatorilor de asigurări din România, lucru care a fost evident în perioada în care a fost aplicabilă așa-zisa plafonare, când tarifele RCA practicate de asigurători au crescut cu zeci de procente față de tarifele anterioare. ASF a asistat neputincioasă la aceste creșteri. Ba mai mult, la sfârșitul lunii ianuarie, asigurătorii au găsit modalitatea de a se apropia cât de cât de valoarea tarifului de referință, la autovehiculele peste 16t, umblând la cifrele din faimoasa formulă de calcul. Astfel, în loc să mai plătim la B1-B8 tarife de 15.000-17.000 lei, se achită în jur de 9.500 lei. Din martie anul trecut, până în februarie anul aceasta, peste hotărârea de guvern pentru plafonare, asigurătorii au încasat de la noi acele sume fabuloase, iar la persoane fizice, în perioada de plafonare au crescut tarifele cu 8-10%”, subliniază sursa citată.
În aceste condiții, COTAR consideră că este prioritar pentru ASF să identifice soluții care să încurajeze intrarea unor noi jucători serioși pe segmentul asigurărilor RCA, cu consecința creșterii concurenței sănătoase pe această piață, în beneficiul consumatorilor, și nu să descurajeze potențiali noi investitori, prin măsuri populiste care încalcă principii constituționale și europene.
Niciun serviciu social nu va mai putea funcționa fără controlul în teren al inspectorilor sociali
Niciun serviciu social nu va mai putea funcționa fără controlul în teren al inspectorilor sociali, iar furnizarea de astfel de servicii fără licență va fi sancționată penal, a anunțat ministrul Muncii, Simona Bucura-Oprescu.
Camera Deputaților a adoptat marți proiectul de lege pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul asistenței sociale, proiect al cărui parcurs legislativ a început pe 7 septembrie 2023, când a fost prezentat în primă lectură în ședința de Guvern.
În context, Bucura-Oprescu a arătat că documentul aduce reglementări clare, ferme și curajoase care stabilesc limitele în care se desfășoară activitatea furnizorilor de servicii sociale în interesul oamenilor. De asemenea, legea întărește asistența socială la nivelul comunităților mici.
“Se modifică modalitatea de finanțare a serviciilor sociale pe principiul «finanțarea urmează beneficiarul»“, iar banul public este cheltuit transparent, cu un traseu mai ușor de urmărit. Se consolidează rolul inspectorului social și capacitatea funcțională a Inspecției Sociale. Furnizorii de servicii sociale vor fi consiliați gratuit de către reprezentanții ANPIS astfel încât să cunoască toate obligațiile pe care le au potrivit legislației. Niciun serviciu social nu va mai putea funcționa, nici măcar provizoriu, fără controlul în teren al inspectorilor sociali. Va fi înființat registrul național electronic de evidență a persoanelor beneficiare de servicii sociale și revizuit registrul electronic unic al serviciilor sociale, astfel inspectorii care fac verificările din teren vor avea, în timp real, toate datele necesare. Pentru prima dată se introduc sancțiuni penale pentru furnizarea de servicii fără licență. Amenzile cresc de 5 ori, până la 100.000 de lei”, a scris ministrul Muncii și Solidarității Sociale pe pagina sa de Facebook.
Ea a precizat că prin adoptarea acestei legi sunt îmbunătățite 6 acte normative esențiale pentru sistemul de asistență socială din România: Legea asistenței sociale nr. 292/2011, Legea nr. 197/2012 privind asigurarea calității în serviciile sociale, Legea nr. 17/2000 privind asistența socială a persoanelor vârstnice, Legea nr. 78/2014 privind reglementarea activității de voluntariat în România, OUG nr. 113/2011 privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale pentru Plăți și Inspecție Socială și OUG nr. 82/2016 pentru aprobarea statutului special al funcției publice specifice de inspector social și pentru modificarea și completarea unor acte normative.
“Le mulțumesc tuturor celor care s-au implicat în procesul de elaborare a noii legi: organizații neguvernamentale, Avocatul Poporului, Colegiul Național al Asistenților Sociali, reprezentanți ai cultelor religioase, mediul universitar, organizații patronale și sindicale, UNICEF, Banca Mondială. Acest proiect este un rezultat important, dar trebuie să continuăm munca împreună în procesul de implementare a reformei asistenței sociale și regenerarea încrederii”, a declarat Simona Bucura-Oprescu.
Agerpres
