8 morți într-un atac rusesc asupra orașului Cernigău
Cel puțin opt persoane au fost ucise și alte 18 au fost rănite miercuri dimineață într-un triplu atac rusesc asupra orașului Cernigău, în nordul Ucrainei, potrivit unui nou bilanț publicat de primar, relatează AFP.
“Sunt opt morți și 18 răniți în urma loviturilor cu rachete rusești asupra orașului Cernigău. Operațiunile de căutare și salvare continuă”, a declarat primarul Aleksandr Lomako pe Telegram.
La ora locală 09.03 (07:03 GMT), “în oraș s-au produs trei explozii”, a declarat primarul la televiziune. A fost o “lovitură directă asupra unei clădiri de infrastructură socială”, a mai spus el.
Guvernatorul regiunii omonime, cu capitala la Cernigău, a declarat că atacul a lovit aproape centrul orașului, raportând “morți în rândul civililor” și “numeroși răniți”.
Unul dintre cele mai vechi orașe din Ucraina, fondat în urmă cu peste 1.000 de ani, Cernigău, care avea aproape 300.000 de locuitori înainte de invazia rusă lansată în urmă cu peste doi ani, se află la circa 60 de kilometri de granița cu Belarus, aliatul Rusiei.
Rusia bombardează zilnic orașele ucrainene folosind rachete și drone explozive.
În condițiile în care ajutorul militar occidental se epuizează și sosește cu întârziere, Ucraina se confruntă cu o lipsă tot mai mare de mijloace de apărare aeriană pentru a intercepta aceste dispozitive.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat miercuri că armata sa nu a reușit să prevină tripla lovitură rusă asupra orașului Cernigău, în lipsa mijloacelor de apărare aeriană ca urmare a epuizării ajutorului militar occidental.
“Acest lucru nu s-ar fi întâmplat dacă Ucraina ar fi primit suficient echipament de apărare aeriană și dacă hotărârea lumii de a rezista terorii ruse ar fi fost suficientă”, a deplâns Zelenski pe rețelele sociale. (Agerpres) (sursa foto: Volodimir Zelenski/Facebook)
Amnesty International a acuzat autoritățile autonome kurde din Siria că au comis “crime de război”
Amnesty International a acuzat miercuri autoritățile autonome kurde susținute de SUA din nord-estul Siriei că au comis “crime de război” în centrele și taberele în care țin închiși zeci de mii de presupuși jihadiști și rude ale acestora, relatează AFP.
Forțele conduse de kurzi s-au aflat în prima linie a luptei împotriva grupării jihadiste Stat Islamic (SI) în Siria în 2019 și încă se bucură de sprijinul SUA.
Dar cinci ani mai târziu, Amnesty susține că autoritățile autonome kurde țin închiși peste 56.000 de apropiați ai Statului Islamic sau persoane suspectate că aparțin organizației în 24 de centre de detenție și în taberele al-Hol și Roj, majoritatea “arbitrar și pe termen nedeterminat”.
Amnesty International a precizat într-un raport că deținuții “sunt supuși unor încălcări sistematice și mor în număr mare ca urmare a condițiilor inumane de detenție din nord-estul Siriei”.
Raportul se referă la “bătăi, poziții dureroase, șocuri electrice, dispariții forțate și violențe bazate pe gen”.
“Autoritățile autonome comit crime de război cum ar fi tortura și tratamentele crude și, probabil, omoruri”, a declarat Agnes Callamard, secretarul general al Amnesty.
“Guvernul SUA joacă un rol central în crearea și menținerea acestui sistem, în care au murit sute de oameni”, a adăugat ea. “Statele Unite sunt implicate în majoritatea componentelor sistemului de detenție”, a mai spus ea.
Washingtonul, aflat în fruntea coaliției internaționale împotriva Statului Islamic, sprijină de ani de zile forțele kurde în lupta lor împotriva organizației ultraradicale.
Coaliția, cu finanțare americană, a contribuit la renovarea centrelor de detenție existente și la construirea altora noi în nord-estul Siriei.
O investigație a AFP din martie a evidențiat suferința a peste 40.000 de persoane la al-Hol, jumătate dintre ei copii, în condiții deplorabile, fără nicio perspectivă.
Printre cei reținuți se numără cetățeni din Siria, Irak și din alte 74 de țări. Zeci de state refuză în continuare să-și repatrieze cetățenii, în detrimentul administrației autonome kurde, care consideră că al-Hol este o bombă cu “Încălcările comise (...) nu fac decât să întărească nemulțumirile și echivalează cu nedreptatea sistematică”, a avertizat Amnesty.
“Autoritățile autonome, membrii coaliției conduse de SUA și ONU trebuie să acționeze pentru a aborda aceste încălcări și pentru a pune capăt ciclurilor de abuz și violență”, a subliniat organizația.
“La fiecare 15 zile, ne scoteau în curte, dezbrăcați. (Gardienii) Violau oamenii cu un băț”, a mărturisit un deținut, citat în raport.
Agnes Callamard a solicitat “prioritizarea dezvoltării unei strategii cuprinzătoare pentru a alinia acest sistem degradant la dreptul internațional”.
Președintele Israelului, întâlnire cu șefii diplomațiilor din Marea Britanie și Germania
Șeful statului israelian, Isaac Herzog, a lansat un apel către “lumea întreagă” să contracareze amenințarea reprezentată de “regimul” de la Teheran, în cursul unei întâlniri, miercuri, la Ierusalim, cu șefii diplomațiilor din Marea Britanie și Germania, David Cameron, respectiv, Annalena Baerbock, care s-au deplasat în Israel într-un demers de susținere, după atacul fără precedent lansat sâmbătă noapte de Iran asupra Israelului, relatează AFP, EFE și Reuters.
Cu această ocazie, Isaac Herzog a mulțumit Regatului Unit și Germaniei pentru poziția lor de a sprijini Israelul în fața atacului reprobabil al Iranului. “Toată lumea trebuie să lucreze în mod decisiv și îndrăzneț împotriva amenințării reprezentate de regimul iranian, care încearcă să submineze stabilitatea întregii regiuni”, a declarat, miercuri, Herzog într-un comunicat, după întâlnire.
“Israelul este fără echivoc în angajamentul său de a-și apăra poporul”, a subliniat președintele israelian, care a reiterat angajamentul țării sale de a-i aduce înapoi acasă pe cei 129 de ostatici deținuți încă în Fâșia Gaza după peste șase luni de război și de a continua acțiunile pentru “îmbunătățirea” situației legate de ajutorul umanitar pentru ca acesta să ajungă la populația civilă din Gaza, în ciuda faptului că aceasta nu s-a întâmplat încă, așa cum denunță ONU.
Președintele israelian a afirmat că a avut o “discuție caldă” cu David Cameron și Annalena Baerbock, primii miniștri de externe care au călătorit în Israel după atacul fără precedent al Iranului asupra Israelului weekendul trecut.
După întâlnire, Cameron a declarat că este clar că Israelul a luat decizia de a răspunde la atacul iranian cu drone și rachete balistice și că speră că acest răspuns să fie realizat într-un mod care să reducă la minimum escaladarea, potrivit Reuters.
“Este clar că israelienii au luat decizia de a acționa”, a afirmat Cameron în fața presei în Israel. “Sperăm că vor face acest lucru într-un mod care să contribuie cât mai puțin posibil la escaladarea situației”, a insistat el.
Marea Britanie ar dori să vadă sancțiuni coordonate împotriva Iranului, a adăugat șeful diplomației britanice, afirmând că Teheranul ar “trebui să primească un mesaj clar și fără echivoc din partea G7”.
La rândul său, Baerbock s-a deplasat în Israel tot pentru a încuraja detensionarea și utilizarea canalelor diplomatice, declarând că atacul “fără precedent” al regimului iranian a “adus întreaga regiune pe marginea prăpastiei” și a demonstrat că Iranul nu este interesat de pacea în regiune.
În timp ce a asigurat Israelul de “solidaritatea deplină a Germaniei”, ea a menționat că dorește să discute cu liderii săi modalități “de a se evita o nouă escaladare”.
Israelul, cu ajutorul țărilor aliate și în cadrul unei lovituri anunțate, a reușit în weekend să intercepteze peste 300 de drone și rachete lansate de Iran ca represalii la uciderea a șapte membri ai Gardienilor Revoluției, dintre care doi generali, într-un bombardament atribuit Israelului asupra consulatului iranian din Siria, la 1 aprilie. (sursa foto: Isaac Herzog/Facebook)
Serbia anunță un exercițiu militar de amploare la frontiera cu Kosovo
După ce a condamnat miercuri “unda verde” dată în ajun de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE) pentru aderarea Kosovo la Consiliul Europei, Serbia a anunțat un exercițiu militar de amploare în apropierea frontierei kosovare pentru a “arăta” că nu se lasă “umilită”, relatează EFE.
“Vom arăta că țara noastră nu este un sac de box și că nimeni nu ne va umili”, a declarat la postul public de televiziune RTS Milos Vucevic, ministrul apărării sârb însărcinat cu formarea unui nou guvern la Belgrad.
Exercițiul militar va avea loc în Pester, un platou înalt din partea de sud a țării, și va dura până la 21 aprilie.
Se preconizează o amplă desfășurare de armament și echipamente, inclusiv tancuri, vehicule blindate, lansatoare de rachete și sisteme de artilerie, precum și peste 2.000 de soldați, a declarat viitorul prim-ministru.
Vucevic a anunțat exercițiul militar imediat după ce a condamnat decizia Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, fără a face o legătură explicită între cele două, notează EFE.
Ministrul a reiterat poziția oficială a Serbiei potrivit căreia Kosovo, a cărui independență autoproclamată în 2008 nu este recunoscută de către Belgrad, nu este un stat și, prin urmare, nu poate fi admis ca membru în organismele internaționale.
“Ceea ce am văzut la Strasbourg este o continuare a festivalului de ipocrizie și un alt cui bătut în sicriul dreptului internațional”, a spus el.
Recomandarea de acceptare a aderării Kosovo la Consiliul Europei (la o sesiune programată pentru luna mai) a fost adoptată cu 131 de voturi pentru și 29 împotrivă, printre care și cel al reprezentanților partidelor spaniole PSOE (Partidul Socialist Muncitoresc Spaniol) și PP (Partidul Popular).
Spania este unul dintre cei cinci membri ai UE (printre care și România) care nu recunosc independența Kosovo.
Pristina a declarat că marți a fost “o zi mare” pentru Kosovo, în timp ce ministrul de externe sârb Ivica Dacic a numit-o “ziua rușinii” pentru Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, conform agenției de presă citate.
(Agerpres)
