Asociația Industriei Lemnului (AIL) - Prolemn (președinte - Cătălin Tobescu) își exprimă îngrijorarea că dezbaterea întreținută de petițiile ONG-urilor de mediu și pozițiile Ministerului Mediului continuă să mențină un accent apăsător pe secțiunile punitive din proiectul noului Cod Silvic, în loc să abordeze temele privind dezvoltarea durabilă a sectorului pădure - industrii bazate pe lemn, afirmă reprezentanții Asociației într-un comunicat dat publicității.
Potrivit acestora, măsura confiscării vehiculelor folosite la săvârșirea infracțiunilor silvice “reprezintă încă o perdea de fum care maschează problemele reale ale sectorului”, deoarece Codul penal reglementează adecvat, eficient și corect acest domeniu, cu o întreagă procedură și jurisprudență. Or, tema reintroducerii confiscării vehiculelor în Codul Silvic “confiscă timpul alocat dezbaterilor, în loc să se discute despre posibilitatea administrării sustenabile a pădurilor, pentru beneficiile de mediu, economice și sociale pe care acestea le oferă”: “Codul Penal prevede că bunurile care au ajutat la săvârșirea infracțiunii se confiscă dacă sunt proprietatea celui care a săvârșit infracțiunea sau dacă proprietarul acestora a știut despre intenția de săvârșire a infracțiunii. În caz contrar, se poate dispune confiscarea contravalorică.
Cu aplicabilitate la camioanele folosite la infracțiuni, acestea nu pot fi confiscate dacă nu sunt proprietatea făptuitorului. Cum să confiști un camion în leasing? Firma de leasing nu are nici o responsabilitate și nici o vinovăție”.
O reglementare simplistă, în Codul Silvic, a confiscării camioanelor folosite la infracțiuni silvice, nu ajută. Creează doar un paralelism de reglementare cu Codul Penal. În cadrul proceselor, în fapt se aplică tot Codul Penal, iar în foarte multe cazuri se dispune revocarea măsurii confiscării, cu acordarea de daune pe perioada indisponibilizării. Din această cauză, Ministerul Justiției a recomandat excluderea măsurii confiscării camioanelor din Codul Silvic”, se precizează în comunicat.
În altă ordine de idei, autorii consideră că, în ce privește sectorul pădure, “gestionarea durabilă a pădurilor ar trebui să fie preocuparea centrală a unei țări cu un fond forestier bogat, dar noul Cod Silvic perpetuează supra-reglementarea, care sufocă efectiv activitatea, de la administrarea pădurilor până la crearea produselor de lemn și asigurarea necesarului energetic”.
Astfel, rămân nerezolvate multiple probleme semnalate de toți factorii interesați (proprietari și administratori de păduri, firme din zona de exploatare și transport, companii din prelucrarea lemnului și industria mobilei, beneficiarii care au nevoie de lemn de foc etc.).
“Până nu vom avea o abordare rațională, bazată pe logică instituțională, nu pe emoții viralizate și orientată ferm către dezvoltare durabilă, ne vom confrunta periodic cu aceleași crize - lipsa lemnului de foc în sezonul rece, lipsa resurse de lemn pentru industrie, închideri de fabrici, scăderea exporturilor, venituri mai mici la buget, comunități rurale condamnate la subdezvoltare”, conchid reprezentanții AID Prolemn.
Reamintim că, proiectul privind noul Cod Silvic este dezbătut, în aceste zile, în Senatul României, numeroase organizații și asociații din domeniul forestier nefiind de acord cu prevederile acestuia.
Ileana Sandu
