Rodica Puia este unul dintre seniorii vieții literare mureșene, cu state vechi, încă din anii în care aici se contura identitatea culturală a unui spațiu și profilul literar al celor ce aveau să pecetluiască rolul și locul literaturii mureșene în concertul național.
Mereu activă, prezență distinsă și distinctă, Rodica Puia a trăit poetic și a caligrafiat cu rafinament momente ale căutărilor sale întru poezie.
O lirică a esențelor pure, a trăirilor fundamentale, într-o continuitate a temelor și motivelor care se regăsesc de-a lungul unui destin poetic longeviv, întins pe aproape trei sferturi de veac - debutul în 1942, în revista Glasul Bucovinei.
Născută la Cernăuți, Rodica Puia s-a raportat mereu la acest spațiu, sursă continuă a devenirii sale poetice, evocându-l și invocându-l discret, fără ostentație, într-o aspirație a întregirii de neam și țară.
Autobiografică cu măsură, lirica Rodicăi Puia este parte a biografiei unui vis, ca o regăsire în Itaca.
