Un cărturar credincios avea în vizită mai mulți prieteni. Între ei era și unul declarat „ateu".
- Uite ce tablou frumos! - zise acest necredincios, privind pe perete un tablou pe care era pictat un admirabil asfințit de soare. Cine ți-a făcut acest cadou, dragă prietene?
- Nimeni!, răspunse stăpânul casei.
- Cum așa, nimeni?
- Păi așa bine; eu m-am trezit cu el pe perete, așa cum îl vezi… El s-a făcut… el s-a pictat…el s-a pus pe perete…
- Vorbești prostii!
- Ba deloc, dragul meu! Căci dacă tu îmi spui mereu că nu este Dumnezeu și că soarele, pământul și lumea întreagă s-au făcut ele singure, apoi, desigur, trebuie să mă crezi și pe mine când îți spun că, pe tabloul acesta nu l-a făcut nimeni, ci s-a făcut el singur…
Necredinciosul rămase rușinat.
