Vineri după-amiază, a avut loc, organizată de Muzeul Judeţean, acum liderul instituţiilor culturale, căci se vede că acestea fac cu schimbul, în cetate, în bastionul blănarilor, o expoziţie foto, întâlnire cu un public numeros, cu alocuţiuni şi în limba română, ceea ce este de lăudat, aşa cum am scris, susţinute de Angela Pop şi Dorel Marc, alături de Abram Zoltan şi Torok Gaspar de la EFIAP, care au descris peisajele fotografului Both Gyula. De la domnul Both am aflat, prin intermediul unui material scris, un program tipărit cu fotografii de foarte bună calitate, că este născut la 18 februarie 1962, la Cristuru Secuiesc, s-a întâlnit cu tehnica fotografică în anul 1975, la Sighişoara. Este pasionat de arta fotografică din anul 1985, când apar primele sale lucrări la Saloanele Naţionale. Din anul 1990 practică fotografia ca profesie. A devenit membru al Fotoclubului din 1996. Din 1998 este membru al Asociaţiei Artiştilor Fotografi din România, AAFR. A primit distincţia Federaţiei Internaţionale de Artă Fotografică (AFIAP) în anul 1999. A participat cu succes la Saloanele Naţionale şi Internaţionale de prestigiu. Temele preferate sunt oamenii satelor şi obiceiurile acestora. Momentan este preşedintele Fotoclubului Marx Jozsef din Târgu-Mureş. Din cele susţinute de cercetătorul ştiinţific, etnograf al Muzeului Judeţean Mureş, secţia Etnografie şi Artă Populară, Dorel Marc, reţinem tema Fotograful, fotografia etnografică şi identităţile culturale. Colaborarea între Muzeul Judeţean Mureş şi Fotoclubul Marx Jozsef, o asociaţie profesionistă şi foarte activă de fotografi recunoscută pe plan naţional, se dovedeşte a fi deosebit de utilă în valorificarea identităţilor culturale prin intermediul imaginilor. Seriile de fotografii realizate de experimentatul şi talentatul fotograf Both Gyula, preşedintele fotoclubului amintit, devin valoroase nu doar din perspectivă artistică, ci şi din perspectiva etnografică şi chiar istorică. Indiferent că reprezintă arhitectură, peisaje, ocupaţii sau meşteşuguri tradiţionale, fizionomii sau chipuri umane deosebit de expresive, toate acestea intră cu succes în câmpul cercetării etnografice, de antropologie vizuală. În acest sens, pe de o parte, ne interesează modul în care imaginile şi studierea imaginarului permit construirea identităţii sociale, pe de altă parte urmărim expresiile vizibile ale culturii populare. Prin acest demers comun, în cele din urmă, suntem confruntaţi cu imaginile ca moduri de transmitere a ideologiilor şi a simbolurilor sociale specifice modernităţii. Şi Muzeul Judeţean Mureş prin Secţia de Etnografie şi Artă Populară a demarat cu ani în urmă un generos program intitulat Fotoetnografica, completat fericit cu derularea a două proiecte importante denumite „Un secol de istorie locală în imagini", finanţat de AFCN, la care au colaborat şi membrii ai fotoclubului menţionat, în frunte cu Both Gyula. Acest program iniţiat de Angela Pop, şef secţie, în colaborare cu etnomuzeografi mureşeni şi alţi specialişti etnologi din ţară, provenind din reţeaua muzeală, universitară sau ale institutelor ori centrelor de cercetare, îşi propune pe de o parte, cercetarea unor localităţi rurale mureşene, iar pe de altă parte, propune un studiu punctual, în care fotografia se constituie într-un element nodal dintr-o reţea de raporturi în plan comunitar, astfel încât aria de investigare poate să fie mărită, pentru sate din alte zone etnografice limitrofe, în acest fel configurându-se o arie de investigare regională. Aşadar, indiferent că vorbim de fotografiile etnografice care prezintă chipuri deosebit de expresive ale ţărăncilor fotografiate în diferite ipostaze din lumea satului, fierari sau agricultori, alţi meşteri populari sau grupuri de tineri ori de vârstnici participanţi la diferite obiceriuri sau activităţi cotidiene, toate aceste ipostaze documentează semne ale unei lumi dispărute sau în prag de destrămare. Nu doar pentru pitorescul ei, ci şi pentru documentarea ştiinţifică, această explorare devine tot mai imperios necesară. Fotografia este un martor al spaţiului privat, personal, familial, dar şi public, îndeplinind funcţia de reprezentare şi poate fi un creator de coeziune în cadrul comunităţii. Foarte frumoasă definiţie şi obiectivă. Textul este mult mai amplu, dar am reţinut esenţialul. Atât, deocamdată, aşteptăm cu interes şi alte evenimente ale Muzeului.
