În ședința din 31 mai 2017, Guvernul a modificat și completat Legea nr. 299/2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni, proiectul fiind inițiat de Ministerului pentru Românii de Pretutindeni (MRP).
Cea mai importantă modificare se referă la definiția termenului „români de pretutindeni", prin introducerea obligației de asumare a identității etnice și culturale române și față de autoritățile statelor de reședință și, respectiv, prin includerea persoanelor de alte naționalități, care au emigrat din România, dar își asumă, prin autoidentificare, apartenența la spațiul cultural și identitar românesc.
În plus, a fost introdusă prevederea privind colaborarea cu organizațiile și asociațiile românilor de pretutindeni, în vederea promovării imaginii României și a românilor în rândul opiniei publice în statele de reședință.
În aceeași ședință, Guvernul a aprobat Strategia națională pentru românii de pretutindeni 2017 - 2020, ale cărei priorități sunt limba română - educație și comunicare; extinderea, profesionalizarea și eficientizarea mass-media în limba română; promovarea valorilor culturale și spirituale românești; consolidarea organizațiilor reprezentative ale românilor de pretutindeni și creșterea coeziunii mediului asociativ.
Reamintim că, anul trecut (25 mai 2016), Guvernul a aprobat un proiect de lege pentru instituirea centrelor comunitare românești în străinătate, care își desfășoară activitatea în colaborare cu misiunile diplomatice și, după caz, cu oficiile consulare din țările respective.
Centrele comunitare românești au ca scop asigurarea coeziunii comunităților de români din afara granițelor țării și organizarea de proiecte și programe cu caracter cultural, educativ și artistic, în scopul promovării realităților istorice, a tradițiilor, a obiceiurilor, a valorilor naționale și a identității lingvistice. Totodată, centrele comunitare românești facilitează cooperarea sectorială dintre România și statele de reședință, cu participarea membrilor comunității românești din statele respective, și îi consiliază pe românii care doresc să revină definitiv în țară.
Înființarea unui centru comunitar se realizează la solicitarea unei treimi din 5.000 de români înregistrați, printre criteriile de evaluare a cererii numărându-se distanța mare față de misiuni diplomatice, oficii consulare ori institute culturale românești, care îngreunează accesul la o prezență instituțională românească, și numărul de cetățeni români din regiunea în care ar urma să funcționeze centrul.
