Suprafața agricolă a României este de 13,6 milioane de hectare, din care 8,5 milioane de hectare este teren arabil. În ultimii ani, tot mai mulți străini sunt interesați să cumpere terenuri în România fapt care a făcut să crească prețul/hectar, ajungând până la 5.000-10.000 de euro, în zona București-Ilfov. În anul 2017, „s-au vândut 100.000 de hectare de teren agricol, în valoare de circa 438 de milioane de euro", conform datelor Agricover, instituție financiară specializată în creditarea agriculturii. „În primele șase luni din acest an s-au vândut 68.000 de loturi agricole, cu 9% mai mult decât în perioada similară din anul trecut".
Străinii dețin circa 20-30% din suprafața totală de teren agricol a țării, se precizează în datele Agricover. Cea mai mare suprafață de teren agricol deținută de străini se află în județul Timiș cu 2.640 hectare, urmat de județul Tulcea cu 1.644 de hectare și de Arad cu 1.462 de hectare. Important de știut e faptul că, în județul Timiș, cea mai mare și mai scumpă suprafață, de 85,4 de hectare, a cumpărat-o firma Agro Nevada Tim, la prețul de circa 558.000 de euro, de către Corvin-Petru Mateiu, cel mai mare producător agricol din Banat, deținătorul a 8.500 de hectare. Tot el, în anul 2015, a mai cumpărat 142,2 hectare, la prețul de 1,3 milioane de euro, după care a mai achiziționat 260 de hectare, la prețul de 2,4 milioane de euro, în aceeași localitate, Viteg.
Interesant e și faptul că, străinii care dețin terenuri agricole în România, le mai și revând la fermieri români. Exemplu, grupul imobiliar austriac S+B, grup care a vândut 385 de hectare, în județul Olt, cu 1,6 milioane de euro, la doi fermieri locali: Paulian Marius Preoteasa și Geta Preoteasa.
„Deși în creștere, în ultimii ani, prețul terenurilor agricole este încă mic în comparație cu prețul terenurilor agricole din Europa de Vest. Pe piață există toate premisele care să susțină trendul crescător al terenului arabil: prețul încă scăzut, randamente bune la hectar, subvenții. În plus, fermierul deține, în medie, doar 10-15% din terenul lucrat, restul este arendat. În acest context, interesul acestuia de a continua să achiziționeze se va păstra și în următoarea perioadă", susține Robert Rekkers, directorul general al Agricover.
Potrivit acestuia, sunt o multitudine de factori care pot influența evaluarea prețurilor terenurilor, printre care se numără gradul de fărâmițare a terenurilor, nivelul subvențiilor, productivitatea și profitabilitatea terenului în proprietate, oferta redusă de teren arabil la vânzare, accesul la finanțarea necesară achiziției, dar și limitarea accesului la teren agricol prin lege".
Că veni vorba de lege, parlamentarii PSD au inițiat un proiect care „să ușureze accesul tinerilor la piața funciară și să reducă achizițiile de terenuri agricole cu scop speculativ". Proiectul are șanse să fie adoptat în acest an. „Una dintre modificările vizate de noua lege, e faptul că prevede ca, odată cumpărate, terenurile agricole din extravilan să nu mai poată fi vândute decât după 15 ani, și atunci, doar statului român.
Actul normativ stabilește și condițiile necesare achiziției de teren arabil. Astfel, în cazul persoanelor fizice, acestea trebuie să locuiască pe raza localității unde se află terenul oferit spre vânzare și, în același timp, să fi desfășurat activități agricole în aceeași zonă cu minim cinci ani înainte de publicarea ofertei. Aceste condiții nu se aplică, însă, dacă cei interesați de achiziție sunt fermieri tineri.
În cazul firmelor, acestea trebuie să aibă sediul social sau secundar înregistrat pe raza localității unde se oferă terenul la vânzare, să fi desfășurat activitate agricolă în aceeași zonă cel puțin cinci ani, iar veniturile obținute din agricultură să reprezinte minimum 75% din totalul veniturilor pe ultimii trei ani".
Noul proiect de lege mai prevede reguli stricte și pentru arendașii care doresc să cumpere terenul exploatat, și cu privire la achiziționarea terenurilor puse în vânzare de proprietari, ofertantului pentru cumpărător, care este vecin cu lotul aflat în vânzare, iar dacă sunt mai mulți, vecinului care are terenul cu cea mai lungă latură față de acel teren.
Faptul că în România există mari probleme cadastrale pentru vânzarea terenurilor, Agenția de Cadastru a apelat la o serie de măsuri legislative în vederea înregistrării proprietăților într-un timp cât mai scurt. „Accentul se pune pe implementarea schemelor de plăți în agricultură prin identificare și înscriere în cadastru a tuturor terenurilor agricole, până în 2020". (sursa revista Capital)
