Într-un comunicat dat publicității la începutul acestei săptămâni, Asociațiile “Moldova Vrea Autostradă” și “Împreună pentru A8” critică dur intenția Executivului de a renunța la Autostrada 8 Iași - Târgu-Mureș, afirmând că aceasta și Bacău-Brașov (A13) nu sunt în concurență. Cele două asociații desființează, practic, raportul intitulat Analiza de opțiuni pentru coridorul rutier Est-Vest Moldova - Transilvania, comandată de Ministerul Transporturilor (MT) și CNAIR și realizată cu sprijinul Băncii Europene de Investiții (BEI PASSA). Semnatarii sunt de părere că documentul, “amestecând neprofesionist diverse argumente și cifre - multe dintre ele prezentate cu mare rezervă chiar de autori, dar plasate sub autoritatea BEI PASSA”, induc ideea că autostrada Bacău-Brașov ar trebui să fie singura relație Est-Vest, acesta fiind un proiect mult mai rentabil. Or, precizează reprezentanții asociațiilor citate, cele două autostrăzi prevăzute în Master Planul General de Transport al României (MPGT), respectiv Ungheni - Iași - Târgu-Mureș (A8) și Bacău-Brașov (A13) nu sunt în concurență, ci doar ierarhizate de către politica de dezvoltare a rețelei europene TEN-T.
Potrivit “Moldova vrea Autostradă” și “Împreună pentru A8”, Analiza se bazează pe o teză falsă și a fost realizată pentru a crea confuzie în rândul publicului și a bloca realizarea A8 Ungheni - Iași - Târgu-Mureș, autorii întrebându-se dacă Ministerul Transporturilor își asumă documentul și cât a costat el.
“Întreaga Analiză cerută de MT și CNAIR pleacă de la o teză absolut falsă, și anume că rezolvarea problemelor economice ale Moldovei ar sta în găsirea unei traversări a Carpaților (dacă se poate, și cea mai ieftină) și nu în conectarea Moldovei cât mai repede posibil la rețeaua europeană de transport rutier. Problema de dezvoltare a regiunii Moldova poate fi rezolvată de conectarea directă și rapidă la rețeaua europeană de autostrăzi.
Iar autostrada A8 Ungheni - Iași - Târgu-Mureș exact asta face - conectează imediat Moldova de Transilvania și Europa Centrală și de Vest, prin legătura cu Autostrada A3. Deci, nu despre traversarea munților în sine este vorba, cum încearcă să ne păcălească Ministerul Transporturilor, ci despre conectivitatea la o autostradă existentă deja sau aflată în lucru, cum este cea care se termină la Târgu-Mureș.
Autostrada A13, Bacău-Brașov, nu duce nicăieri. Ar mai urma apoi alți ani și ani de așteptare pentru ca Brașovul să fie legat de A3 la Sibiu sau la Târgu-Mureș, legături care nu sunt amintite acum nici măcar la nivel de discuții, nicidecum de proiect. Documentul MT vorbește de traversare, când de fapt problema este conectivitatea”, se arată în mesajul comun al asociațiilor “Moldova Vrea Autostradă” și “Împreună pentru A8”. (sursa - moldovavreaautostrada.ro)
Semnatarii mai arată că nu poate fi înlocuit un master plan realizat în câțiva ani cu o analiză “pe genunchi”.
“Master Planul General de Transport al României este rezultatul câtorva ani de analiză și negociere cu Comisia Europeană și cu experții acesteia. În acest document strategic și operațional au fost stabilite prioritățile dezvoltării rețelei de autostrăzi în România, în concordanță cu rețeaua europeană și oportunitățile de finanțare, respectiv POIM 2014-2020. Comisia Europeană a declarat eligibilă și prioritară A8.
Ideea Ministerului Transporturilor de a mai compara acum, în ceasul al 13-lea, din nou toate cele 4 (patru) traversări dintre Moldova și Transilvania, într-o analiză făcută în pripă, pe genunchi, cu cifre discutabile, dovedește lipsă de profesionalism și poate fi ușor acuzată de interese ascunse, fără nicio legătură cu menirea Ministerului și cu interesul general al Moldovei”, mai arată membrii celor două asociații.
“Se menționează în acest studiu că A8 ar avea impact mai mare asupra mediului din cauza existenței siturilor Natura 2000 față de A13. Acest lucru este fals, întrucât și pe traseul A13 sunt situri Natura 2000. Acestea sunt în număr de șase (6), două dintre ele fiind traversate chiar pe mijloc. Cu alte cuvinte, din perspectiva protecției mediului, A13 nu are un impact redus asupra mediului ci, din contră, prezintă un impact similar”.
Pe de altă parte, remarcă semnatarii, Analiza unei bănci (BEI) care oferă credite nu poate fi aceeași cu analiza Comisiei Europene, care oferă fonduri nerambursabile. Or, acest document numit Analiză este realizat cu sprijinul BEI PASSA, cu amprenta unui organism financiar, ca și cum s-ar urmări acordarea unui împrumut bancar, Analiza menționând frecvent indicatorul cost-beneficiu.
Aceste neclarități și suspiciuni au condus la formularea, de către cele două asociații, a mai multor întrebări adresate autorilor Analizei, după cum urmează:
1. Își asumă oficial Ministerul Transporturilor această analiză, o consideră demnă de încredere?
2. De ce a fost nevoie de un studiu suplimentar care să contrazică prioritățile europene și Master Planul General de Transport, la 11 ani de când se discută despre Autostrăzi în Moldova?
3. Își asumă oficial Banca Europeană de Investiții acest raport?
4. Cât a costat această Analiză făcută împreună cu BEI PASSA?
5. Cine își asumă costurile pentru această analiză cel puțin neprofesionistă ce pare a susține interese ascunse?
Potrivit deputatului PNL Laurențiu Leoreanu, citat de Mediafax, ministrul de resort, Lucian Șova, ar trebui să explice, clar și fără echivoc, dacă s-a renunțat la proiectul construirii A3 (Autostrada Unirii), iar dacă da, înseamnă că “Guvernul Dragnea-Dăncilă își bate joc de Moldova”.
Surse din cadrul MT relevă că Executivul ia în calcul să renunțe la realizarea A3 în favoarea unei alte variante de autostradă, a mai spus deputatul, potrivit sursei citate.
“Suceala” în privința A8 survine la scurt timp după ce, cu unanimi-tate de voturi, Comisia pentru Transporturi a Camerei Deputaților a admis, cu amendamente, raportul proiectului de lege privind aprobarea obiectivului de investiții Autostrada Iași - Târgu-Mureș.
Ultima oră! Camera Deputaților a adoptat ieri, cu 261 de voturi “pentru”, două “împotrivă” și cinci abțineri, proiectul de lege privind aprobarea realizării autostrăzii Iași-Târgu-Mureș - Autostrada Unirii. Autostrada Unirii se finanțează de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor, din credite externe și din fonduri europene nerambursabile și/sau prin parteneriat public-privat. În fiecare lege bugetară anuală, pe durata implementării proiectului, se vor aloca acestui obiectiv credite bugetare conform necesarului de finanțare comunicat de Ministerul Transporturilor, care este responsabil pentru coordonarea realizării Autostrăzii Unirii și va demara, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii, procedurile necesare pentru acest obiectiv de investiții. Proiectul de lege a fost adoptat anterior de Senat, Camera Deputaților fiind for legislativ decizional pentru acest act normativ.
Reamintim că, din 2010 până în prezent, aproape 17 milioane de euro au fost investite, fără niciun rezultat, în elaborarea de studii de fezabilitate pentru A8, proiectul fiind adoptat tacit, încă din decembrie 2017, de către Senatul României pentru finanțare externă din fonduri nerambursabile, finanțare aprobată de Comisia Europeană. Rămâne de văzut câte “suceli” vor mai interveni până la turnarea primei lopeți de asfalt!
