SCRIITORUL RADU THEODORU,
LA TARGU-MURES
Scriitorul Radu Theodoru s-a
nascut la 17 ianuarie 1924. A fost
ofiter de aviatie, pilot instructor,
pilot de incercare.
Opera sa este monumentala. A
scris romane istorice: Brazda si
palos - 2 vol. (Ed. Tineretului, 19541956; ed. II - Ed. Tineretului, 1967);
Atac la sol (Ed. Militara, 1965);
Steaua de mare (Ed. Tineretului,
1966); Vulturul - 4 vol. - distins cu
Premiul Academiei Romane [1967];
Stramosii - 2 vol. (Ed. Militara, 1967;
ed. II - Ed. Albatros, 1979); Dincolo
de linii (Ed. Militara, 1968); Vitejii
(1968); Calaretul rosu (Ed. Albatros,
1976; ed. II - Ed. Lucman, 2003);
Corsarul (Ed. Albatros, 1984); roman
contemporan: Muntele (Editura
Pentru Literatura, 1967);
Aproape de zei (Ed. Militara, 1969);
A sosit ora! (Ed. Militara, 1969);
S.O.S... Puhoaiele!... (Ed. Albatros,
1970); Nopti albastre (Ed. Militara,
1976); Asaltul (Ed. Eminescu, 1977);
Biografie de razboi - 4 vol. (Ed.
Eminescu, 1980-1987); Misiunea
capitanului X; Recunoastere indepartata;
Valtoarea; Preludiu (Ed.
Eminescu, 1983); cartile marii: Noi Mircea si Atlanticul (Ed. Militara,
1978); Cu HAI-HUI 2 spre Sud (Ed.
Albatros, 1980); Din nou spre Sud
(Ed. Albatros, 1982); Croaziera cu
vele (Ed. Albatros, 1985); Croaziera
contra cronometru (Ed. Albatros,
1985); In lupta cu valurile (Casa
Editoriala pentru turism si cultura
Abeona, 1991); Decebal - Circumterra,
o tentativa refuzata (Ed. Yacht Club
Roman, 2002); roman stiintifico-fantastic: Popas in Madagascar (1967);
Taina recifului (Ed. Tineretului, 1968);
Regina de abanos (Ed. Albatros,
1970); Tara fagaduintei (Ed.
Albatros, 1975); roman document:
Cronica eroica: 1877 - 1878 (Ed.
Albatros, 1977); Romania ca o prada
(Ed. Alma, Oradea, 1997; ed. II - Ed.
Miracol, 2000); Ardealul - pe toti ne
cheama Ursu (Ed. Miracol, 2000);
Urmasii lui Attila (Ed. Miracol, 1999);
Maresalul (Ed. Miracol, 2001); A fost
sau nu holocaust? (Ed. Lucman,
2003); Teroarea horthysto-fascista in
nord-vestul Transilvaniei (19401944); Romania, romanii si comunismul
(Ed. Lucman 2009); romane de
analiza politica: Nazismul sionist,
Ed. Alma Tip, 1997; Ed. Miracol, 2000;
Invierea lui Iuda, Ed. Miracol, 2000;
Imposibilul hermafrodit New-Age,
Ed. Miracol, 2004; Romania ca o
prada, Ed. Alma; nuvele: Interceptarea
(Ed. Militara, 1963); Escadrila
a patra (Ed. Militara, 1970).
Reputatul scriitor nonagenar va
fi prezent in data de 16 mai a.c., la
Targu-Mures, la invitatia Asociatiei
culturale "Punti de lumina�, pentru
a-si lansa unul dintre cele mai
recente volume: Francmasoneria Pro si Contra, Editura Paco,
Bucuresti, 2013.
Restituiri
ALECU RUSSO
155 ani de la moartea scriitorului roman
Alecu Russo, pe numele
adevarat Alecu Rusu, s-a
nascut pe 17 martie 1819 la
Chisinau. Fiul unui boier de
vita veche, dar cu o situatie
sociala relativ modesta.
Alecu Russo si-a petrecut
copilaria la tara, in mijlocul
taranilor. Pe la 1829 o cumplita
epidemie de holera i-a
secerat familia. Ramas orfan
de mama, Alecu Russo e
trimis de parintele sau la
studii in Elvetia. Dupa studiile din Elvetia, intre 1829 si
1835, la Institutul lui Francois Naville, din satul
Vernier, de langa Geneva, si-a continuat studiile si la
Viena, intre 1835 si 1836. Dupa ce s-a intors in tara, in
anul 1838, a petrecut catva timp la mosia parinteasca
si, mai tarziu, in 1843, il gasim judecator la Piatra-Neamt.
Debuteaza ca autor dramatic in 1846, cu doua
comedii care se joaca pe scena Teatrului National
din Iasi: Jicnicerul Vadra si Bacalia ambitioasa,
deoarece cuprindea unele pasaje care ii sugerau pe
cei de sus, acestea au avut ca urmare exilul lui la
Manastirea Soveja. Luand parte la Revolutia din 1848,
a trebuit sa se refugieze in Bucovina. De acolo, a
trecut in Ardeal, sa vada desfasurarea evenimentelor,
dar, urmarit de unguri, a fost arestat si inchis la Cluj,
iar dupa ce a fost lasat liber, s-a indreptat spre
Bucuresti, unde deceptiile Revolutiei l-au silit sa-si continue
exilul, luand drumul spre Paris.
La intoarcerea in Moldova, dupa doi ani, se hotaraste
sa practice avocatura. Cum fusese alaturi de cei care
pregatisera Revolutia de la 1848, il gasim si printre aceia
care luptau pentru ideea Unirii.
Opera cea mai cunoscuta a lui Alecu Russo este
Cantarea Romaniei, amplu poem in proza, alcatuit din
65 de versete. Poemul a fost scris in limba franceza si
publicat pentru prima data, fara semnatura, in Romania
viitoare, 1850, in traducerea lui Nicolae Balcescu. Cinci
ani mai tarziu, Alecu Russo il publica in Romania literara,
in traducere proprie si semnand unul din fragmente cu
initialele lui. Poemul exprima starea de spirit a
momentului revolutionar. Trecutul eroic este confruntat
cu prezentul umilit. Tonul este liric, rascolitor.
In opera Amintiri este evocata copilaria scriitorului,
apoi figura lui Ionica Tautul. Stilul este evocator, liric,
apropiat de al Cantarii Romaniei. Alte opere de proza
memoralistica sunt: Holera, Soveja, Palatul lui DucaVoda, Piatra teiului, unele scrise in limba franceza si
publicate postum.
Alecu Russo a murit la 5 februarie 1859, la Iasi.
ELENA TOPA
(Biblioteca "Nicolae Iorga�,
comuna C.I. Bratianu, jud. Tulcea)
Surse: Dictionar de literatura romana, Dim. Pacurariu,
Editura Unives, Bucuresti, 1979, ro.wikipedia.org;
www.poezie.ro; secole.ro;
"ROMANIA MOLUSCA�
de MIRCEA CHELARU,
Ed. Semne, Bucuresti, 2012
Dupa citirea cartii domnului general in
rezerva, dr. Mircea Chelaru, fost
Comandant Corp Armata, fost Sef al
Statului Major General, am cautat, pentru
inceput, prezenta continutului in titlu,
cuvantul molusca, atribuit Romaniei de
azi, ca si Romaniei recente, insemnand
"increngatura de animale nevertebrate,
cu corpul moale, lipsit de schelet
intern��. La o prima vedere titlul pare
unul nepotrivit, ca sa nu zic jignitor,
privind starea tarii, insa "la a doua
vedere�, ce implica (a implicat) citirea si
analizarea "pe text�, cu argumentele
aduse de autor, nu mai este unul
hazardat, ci unul ingrijorator de lucid, inspaimantator de realist.
Cartea gandita sub forma a 12 discursuri (12 fiind un numar de
echilibru, cu multe semnificatii religioase si nereligioase:
12 apostoli, 12 triburi ale poporului lui Israel; la varsta de 12 ani
Iisus a mers la Templu; 12 luni ale anului etc.) este, dupa cum
spune autorul, in prefata ei "mai degraba o radiografie diagnostic
cu toate ca are multe dintr-o reteta de tratament�, care nu
incearca numai sa constate, ci sa si explice "de ce s-a ajuns
aici�, si "pentru a-i trezi pe unii din somnolenta ratiunii��, in
speranta dislocarii inertiei idioate "a unei asteptari falimentare�.
Inca de la inceput, autorul se autoidentifica cu poporul roman,
de la cel "depozitar si practicantul unor valori de exceptie� la
cel care "nu este scutit de defecte majore, de judecati in eroare
si comportamente pline de cusur� etc. Tocmai de aceea expresia
"aceasta Romanie careia ii apartin� este pentru Mircea Chelaru
similara cosbucienelor versuri, de a fi "suflet in sufletul neamului�
sau. De aici grija ca discursul sau sa fie unul al atentiei sporite, al
analizelor obiective, dincolo de amprenta subiectiva, al grijii de a
nu violenta prin atitudine si verb ceea ce a slujit "o viata intreaga�,
prin haina militara, adica Romania profunda, dincolo de
cosmetizari si contorsionari, mai mult sau mai putin voite.
Titlurile propriu-zise ale discursurilor (dincolo de
numerotarea lor, ca un antet, de la "Intaiul discurs� pana la
"Al doisprazecelea discurs�) sunt tot atatea laitmotive, in
jurul carora, si in numele carora, Mircea Chelaru aduna,
sorteaza si analizeaza tematic "starea natiunii�.
Peste tot in aceste discursuri, deliberat, ca pentru aprofundare,
pentru anumite cuvinte cheie sau fraze, autorul foloseste aldine,
"tuse groase� ce au menirea de a reliefa pilonii reprezentativi in
sustinerea ideilor si judecatilor.
In "Intaiul discurs�, "Despre devenirea romanilor. O abordare
sincera�, autorul se intreaba retoric: "De unde ni se trage modul
nostru de a fi? Sau, catre ce fel de popor ne adresam si cat mai
este El din ceea ce afirmam noi ca a fost?�. Ca apoi sa ajunga la
concluzia ca "nu totdeauna acest popor a fost capabil de o
atitudine constanta�, punandu-si intrebarea daca "a fost capabil
de a-si gestiona destinul prin vointa proprie�, ajungand la
concluzia ca "poporul istoric� nu a putut decat rareori "sa se
reprezinte pe sine�. Si, totusi, spune acesta, "este asadar un
miracol ca acest popor (!) si nu altul (!) se reprezinta inca atat de
unitar si mai are o vadita constiinta de sine! Dar pentru cata
vreme!?�. "Pentru ca in marea parte a existentei sale a vietuit
impilat, exploatat si inselat. Inselat de cel venit de afara, de cel
ce i-a fost trimis stapan, sau chiar de cel de un neam cu El�,
vorbind despre oportunismul sau, "sau, mai pe intelesul
cuvintelor noastre- smecheria�, despre lipsa rigorii, a disciplinei
si a "consecventei in ceea ce spune si face�. Mai spune ca
poporul este "bolnav de credulitate� si "se lasa prostit de aceleasi
circumstante in repetare istorica, care i-au daunat existenta�.
RAZVAN DUCAN
(va urma)
