„Duminica... creștină"

Distribuie pe:

IISUS HRISTOS învăța într-una din sinagogi sâmbăta. Și iată o femeie care avea de optsprezece ani un duh de neputință și care era gârbovă, de nu putea să se ridice în sus nicidecum.

Iar Iisus, văzând-o, a chemat-o și i-a zis: „Femeie ești dezlegată de neputința ta". Și Și-a pus mâinile asupra ei, și ea îndată s-a îndreptat și slăvea pe Dumnezeu. Iar mai-marele sinagogii, mâniindu-se că Iisus a vindecat-o sâmbăta, răspunzând, zicea mulțimii: „Șase zile sunt în care trebuie să se lucreze; venind deci într-acestea, vindecați-vă, dar nu în ziua sâmbetei"!

Iar Domnul I-a răspuns: „Fățarnicilor! Fiecare dintre voi nu dezleagă oare sâmbăta boul său, sau asinul de la iesle și nu-l duce să-l adape? Dar aceasta, fiică a lui Avraam fiind, pe care a legat-o satana, iată, de optsprezece ani, nu se cuvenea oare să fie dezlegată de legătura aceasta, în ziua sâmbetei"?

Și zicând el acestea, s-au rușinat toți cei ce erau împotriva Lui, și toată mulțimea se bucura de faptele strălucite săvârșite de El.

Duminica a 27-a după Rusale - „Vindecarea femeii gârbove", Evanghelia după Sf. Evang. Luca, cap. 13, vers. 10-17

***

Ziua sâmbetei, la care face referire pilda de mai sus, se referă la viața iudaică, la credința iudaică. Noi creștinii, ținem ziua de duminică fiindcă Domnul Hristos a venit în lume să schimbe legile aspre iudaice, cu legea iubirii, iertării, toleranței, milosteniei... Unii, pretinși creștini, țin ziua de sâmbătă, dar întrebarea mea este de ce nu țin și celelalte legi atât de aspre iudaice? De ce au luat numai ceea ce le convenea, și... aceasta după 17 secole? Noi creștinii ținem ziua de duminică din cele mai vechi timpuri și a fost legalizată de Împăratul Constantin cel Mare (m. 337), consfințând, prin aceasta, o mai veche practică. Duminica a devenit o zi de bucurie, dar și de recunoștință față de jertfa lui Iisus pentru noi. ținem ziua de duminică, fiindcă Domnul Iisus Hristos a înviat duminica; s-a arătat mergând pe cale lui Luca și lui Cleopa; s-a arătat apostolilor de două ori după înviere în zi de duminică: odată fără Toma, și a doua oară cu Toma. Ucenicii săvârșeau frângerea pâinii, care simboliza viitoarea Sf. Euharistie în zi de duminică; „ACEASTA ESTE ZIUA PE CARE A FĂCUT-O DOMNUL SĂ NE BUCURĂM, ȘI SĂ NE VESELIM ÎNTR-ÎNSA" (Psalmul 117, 24).

***

„DACĂ DOREȘTI SĂ DISTRUGI RELIGIA CREȘTINĂ, TREBUIE SĂ DISTRUGI MAI ÎNTÂI DUMINICA CREȘTINĂ".

Voltaire (1694-1778), scriitor, filosof, iluminist francez

***

Un creștin care mergea la Biserică în zi de Duminică a fost întrebat de ce merge în această zi la Biserică, fiindcă Dumnezeu este pretutindeni? Creștinul îi răspunse: „Și aerul este plin de vapori de apă, dar cine vrea să-și potolească setea trebuie să meargă la fântână". BISERICA este fântâna darurilor dumnezeiești din care se revarsă în sufletele noastre putere de luptă, de curățenie și de sfințenie.

„1001 CUGETĂRI"

Lasă un comentariu