Călătoriile cu avionul au diferite efecte asupra organismului uman, dincolo de cele cunoscute, legate de felul în care fiecare persoană resimte diferenţele de fus orar pe care le parcurge, notează publicaţia Huffington Post.
De pildă, în timpul zborului cu avionul papilele gustative devin amorţite din cauză că aerul uscat al aeronavei duce la uscarea mucoasei nazale, iar presurizarea determină o lărgire a membranelor, doi factori care împiedică detectarea mirosului mâncării şi, astfel, savurarea deplină a aromelor acesteia.
În condiţiile în care aerul din compartimentul pasagerilor este extrem de uscat şi respiraţia are efectul de deshidratare, sucul de roşii, considerat sărat atunci când este consumat la sol, este mult mai puţin intens din acest punct de vedere la altitudini mari, mai scrie publicaţia.
De asemenea, sângele este mai puţin oxigenat, făcându-ne mai somnoroşi. Locurile incomode din aeronave şi nivelul scăzut de oxigen nu sunt singurele responsabile pentru oboseala călătorului. Cabina este presurizată pentru a simula o altitudine între 1800 de metri până la 2400 de metri, iar sângele absoarbe mai puţin oxigen la această înălţime. După cum este cunoscut de toţi schiorii, acest lucru duce la ameţeli, somnolenţă şi pierderea acuităţii creierului, menţionează sursa.
Totodată, când stăm aşezaţi pentru o perioadă lungă de timp, sângele se acumulează la nivelul picioarelor, iar crampele nu sunt departe. În acest caz se recomandă întinderea picioarelor şi gambelor sau contractarea muşchilor gambei pentru a ajuta fluxul de sânge ascendent, ceea ce va contribui la combaterea stării de oboseală.
Presiunea dată de presurizarea cabinei, precum şi aerul uscat şi reciclat afectează umiditatea naturală a pielii. Există însă o multitudine de balsamuri, loţiuni şi poţiuni pentru rehidratarea pielii. Regula numărul unu a oricărui însoţitor de zbor este aceea de a bea multă apă pentru a-şi menţine pielea hidratată natural.
