Legenda spune că această cupă a fost inventată chiar de Pitagora în timpul lucrărilor de alimentare cu apă a insulei Samos, în jurul anului 530 î.H. Scopul invenţiei sale era împărţirea corectă a vinului pentru muncitorii constructori ai acelor vremuri. Mai exact, cei care erau lacomi şi necivilizaţi, care erau mai iuţi de mână şi „mai largi la gât”, îşi umpleau rapid cupele cu vin şi le beau la fel de repede, spre deosebire de cei mai cumpătaţi. Rezultatul era că unii rămâneau fără vin, iar cei care beau mai mult făceau pagubă şi era necesar să se şi odihnească mai mult ca să-si revină, lucrând astfel mult mai puţin decât ceilalţi.
Atunci, lui Pitagora i-a venit ideea unei cupe, care să distribuie egal cantitatea de vin pe care s-o bea fiecare, marcând pe interior nivelul maxim până la care să se umple cupa. Nimic deosebit până aici. Partea cu adevărat interesantă abia acum începe: deşi cupa are în mijloc o coloană cu un orificiu la partea inferioară, conţinutul ei nu curge dacă aceasta e umplută până la nivelul marcat. În schimb, dacă încerci să mai torni fie şi numai o picătură peste acel nivel, vei avea „plăcuta” surpriză să vezi cum ţi se goleşte întreaga cupă. De aceea, cupa lui Pitagora a cunoscut diverse denumiri de-a lungul timpului: cupa echităţii, cupa egalităţii sau cupa lăcomiei.
Morala povestirii este următoarea: totul trebuie făcut cu măsură!
Dacă încerci să adaugi fie şi numai o picătură în plus peste măsură, vei strica echilibrul din viaţa ta şi nu vei mai rămâne cu nimic. Exemplele le vedem peste tot în jurul nostru: cei care se lăcomesc să mănânce şi să bea prea mult au probleme de sănătate; cei care se lăcomesc să câştige într-un mod necinstit, mai devreme sau mai târziu, plătesc însutit; cei lacomi de muncă, cei care lucrează de dimineaţă până seara, îşi pierd sănătatea şi libertatea; cei ce stau acasă aşteptând totul de-a gata, devin supraponderali, pierzându-şi bucuria de-a trăi; cei ce se relaxează şi socializează prea mult prin baruri şi restaurante cu prietenii, îşi pierd spiritualitatea şi nu mai evoluează profesional sau personal.
Volumul „Pelerin spre înaltul Cer”, apărut la Editura „Nico”, se găseşte la Catedrala Mare
