LÁSZLO TÖKÉS - MISTIFICATORUL (X) – „Steaua României": onoare, eroare, oroare!

În jocul de culise al preluării puterii, după '89, nu atât patrioţii s-au remarcat la conducerea României, cât foştii activişti ai nomenclaturii comuniste, „ajutaţi" din umbră chiar să se … compromită ca nişte adevăraţi perdanţi predispuşi să sacrifice interesele naţionale pentru cele transnaţionale! „Lecţia" patriotismului autentic, pentru ei, devenise deja peste noapte ceva desuet! Demodat! Aşa se face că, la cel mai înalt nivel al Statului Român, Administraţia Prezidenţială a hotărât acordarea unor distincţii naţionale unor personalităţi care, în ţară şi în străinătate, au fost implicate în acţiuni care au adus de fapt imense prejudicii statului nostru „de drept" şi demnităţii istorice a poporului român! Practic, a fost un şoc pentru majoritatea românilor să afle că, la două decenii de la Revoluţie, preşedintele Traian Băsescu avea să acorde lui L.T. sub pretextul rolului acestuia în „declanşarea" revoluţiei de la Timişoara, Ordinul Naţional „Steaua României" în grad de Cavaler! Să primeşti însă o astfel de distincţie, după o furibundă campanie în care ai militat ca Transilvania să se desprindă de România, este o gafă politică de o gravitate excepţională.

Cum era de aşteptat, L.T. şi-a continuat obsesiile segregaţioniste şi, prin nenumăratele sale declaraţii ulterioare, a cerut efectiv ca Transilvania să intre în sfera de influenţă a Ungariei! În atare situaţie, Consiliul de Onoare al Ordinului Naţional „Steaua României", luând act de faptele dezonorante prin care L.T. a adus prejudicii morale cavalerilor distinşi cu marele Ordin amintit, a hotărât retragerea distincţiei acordate. Consiliul, întrunit de urgenţă, a motivat decizia sa astfel: „Prin declaraţii, iniţiativele politice, atitudinile revizioniste şi instigările la ură interetnică, domnul europarlamentar român încalcă în mod grosolan aceste principii, cerând - în dispreţul tratatelor constitutive ale U.E. şi al obligaţiei sale de a le respecta, proteja şi promova - constituirea unei regiuni în care cetăţenii români de etnie română (sau de altă etnie decât cea maghiară) să fie supuşi, simultan, şi voinţei politice şi juridice a unui alt stat protector". Chemat la audieri, de membrii Consiliului de Onoare, L.T. a avut un comportament descalificant şi a interpretat intenţia retragerii distincţiei ca pe o „răfuială" a unor „agenţi antimaghiari"! Refuzul său de a o returna imediat a fost tratat, deocamdată, cu o îngăduinţă suspectă! Dar reacţia aceasta a lui mă duce cu gândul atât la severitatea întemniţării memorandiştilor români din Transilvania de către Budapesta, foarte previzibilă, cât mai ales la semnificaţia cuvintelor pe care preşedintele Ceauşescu le-a spus despre „agenturili străine" implicate în '89, la Timişoara, pe timpul când L.T. abia era scos mai bine de la „naftalină"…

 

Lasă un comentariu