În fiecare an, pe data de 22 aprilie, se sărbătoreşte planeta de care suntem legaţi existenţial, Pământul. Ca o regulă la acest eveniment, sfârşiturile de săptămână de dinaintea şi de după ziua de 22 aprilie sunt rezervate activităţilor menite protejării mediului înconjurător. Ziua Planetei Pământ este o mişcare ecologică născută în S.U.A. ca efect al unor mişcări evenimente armate nefericite (Războiul din Cambodgia) şi a unor accidente nucleare (La centrala nucleară Savannah River - Carolina de Sud), datorită cărora s-a atins o cotă îngrijorătoare de poluare cu gaze şi fum. Pe fondul unui dezinteres politic total faţă de problematica ecologică, în anul 1970 a fost instituită Ziua Planetei Pământ, celebrată în cea mai mare parte de o categorie de populaţie tânără şi foarte tânără. Într-un interval de câteva decenii, au aderat la această mişcare peste 180 de state care au conştientizat că nu există viitor fără a se face ceva în legătură cu planeta care ne suportă agresiunile de toate felurile. Astfel, în anul 2009, ONU a declarat oficial ziua de 22 aprilie ca Zi Internaţională a Mamei Terra. În prezent, mişcării de salvare a mediului i s-au alăturat peste 5.000 de grupuri ecologiste, adunând în jurul lor sute de milioane de oameni care îşi doresc acţiuni rapide şi concrete pentru obţinerea unui climat cât mai curat în care viaţa să se poată dezvolta sănătos.
Din cauză că astfel de subiecte suferă de regulă un regim de ignoranţă şi scepticism, acţiunile menite obţinerii unui mediu curat s-au transformat într-o luptă la care participă din ce în ce mai multe persoane. Din păcate, România se numără şi la acest capitol printre ţările cu grad scăzut de informare, ceea ce afectează în mod direct biodiversitatea ţării noastre. Dacă în alte state economia resurselor, reciclarea şi refolosirea sunt noţiuni nu numai cunoscute, ci şi aplicate la scară largă, la noi se văd nişte urme vagi ale unor mişcări ecologice lipsite de suport material, care nu produc nici pe departe efectele scontate. Tocmai din acest motiv, Ziua Pământului este un eveniment care urmăreşte în ţara noastră în primul rând responsabilizarea cetăţenilor şi conştientizarea asupra modului în care acţiunile individuale pot deveni adevărate instrumente de diminuare a riscurilor de pierdere a biodiversităţii mediului care ne hrăneşte şi ne suportă toate acţiunile distrugătoare. Pe de altă parte, să nu uităm că Pământul nu este numai casa noastră, că, distrugând mediul, distrugem fiinţele vii care depind de el, dezechilibrând un circuit din care facem şi noi parte.
Datorită importanţei acestui eveniment, unele ţări aleg să poarte campanii extinse pe durata unei săptămâni întregi (de la sfârşitul de săptămână anterior zilei de 22 aprilie şi până la următorul sfârşit de săptămână), implicând în mişcarea ecologică şi alte grupări, în afara celor non-guvernamentale care erau singurele implicate la un moment dat în acţiuni concrete. Să nu uităm şi că civilizaţiile străvechi priveau pământul ca pe o entitate superioară, singura care asigura condiţii de viaţă şi care era capabilă de autoreglare, modelând biosfera şi menţinând condiţiile de mediu necesare vieţii (temperatură, salinitate a apei, conţinut de oxigen în atmosferă etc.). Aceste legende însă nu justifică un comportament de viaţă neadecvat, care să distrugă ireversibil mediul în care trăim. Prin urmare, fiecare dintre noi ne putem alătura acţiunilor promovate cu ocazia Zilei Pământului, sub orice formă ar fi acestea: plantare de copaci, curăţarea parcurilor, pădurilor şi cursurilor de apă, participarea la concursuri tematice în aer liber etc. Cu siguranţă, Pământul va răspunde grijii şi atenţiei oamenilor, găsind modalităţile proprii de a stopa efectul de seră, de a purifica aerul şi apele pe care le-am poluat nepermis de mult, stopând ploile acide şi ajutând la înmulţirea speciilor de animale pe cale de dispariţie. Dacă în prezent Europa a ajuns să fie sub protecţie ecologică în proporţie de 20%, aşa cum susţine publicaţia National Geographic România, în varianta în care fiecare dintre noi ne dăm interesul, putem miza cât de curând pe o revenire a vitalităţii ecosistemelor şi pe o creştere vizibilă a calităţii vieţii noastre din punct de vedere ecologic. Deci, să sărbătorim Ziua Pământului cu implicare şi să facem în aşa fel încât acţiunile noastre pentru păstrarea curăţeniei planetei să nu rămână la nivelul unor lozinci, pentru că în această implicare stă însăşi viitorul nostru.
