Domnul Pavel Titu, reprezentantul localităţii Hetiur - sat devenit volens-nolens apendice al municipiului Sighişoara, în cadrul ultimei şedinţe de Consiliu local, a adus mesajul sătenilor prin care îşi arată dezacordul cu privire la faptul că, în goana după bani, Primăria i-a schimbat statutul din condei, transformându-l din sat aparţinător, care beneficia de reducerea la jumătate a taxelor şi impozitelor locale faţă de cei care locuiau în oraş, în „cartier" al municipiului, astfel încât impozitele şi taxele datorate de hetiureni au fost egalizate cu cele ale sighişorenilor. Este evident că hetiurenii nu beneficiază de infrastructura şi utilităţile urbane - canal, apă, utilităţi publice, drumuri asfaltate, trotuare, pază de noapte, poliţie locală etc, Hetiur fiind lăsat la mila Providenţei şi a hoţilor, în timp ce oamenii sunt siliţi să plătească impozite şi taxe de oraş, inclusiv acea aberantă şi mult hulită taxă de salubritate.
Pe lângă aceste neajunsuri, hetiurenii nu au nici măcar şansa de accesa fonduri europene pe diferite programe, întrucât una dintre condiţii este să locuiască într-o localitate rurală.
Durerile şi necazurile hetiurenilor au fost strânse într-o petiţie care a ajuns pe masa prefectului judeţului Mureş, dr. Lucian Goga, oamenii solicitându-i sprijinul cu privire la încadrarea satului Hetiur în zona D, respectiv fixarea unor impozite şi taxe locale mai blânde. „Potrivit prevederilor Legii nr 2/1968 republicată, privind organizarea administrativă a teritoriului Republicii Socialiste România (în vigoare), rezultă faptul că satul Hetiur este sat aparţinător de municipiul Sighişoara. În conformitate cu dispoziţiile art. 247 lit. b) din Legea 571/2003 privind Codul fiscal, zonele din cadrul localităţii sunt stabilite de consiliul local, în funcţie de poziţia terenului faţă de centrul localităţii, de reţelele edilitare, precum şi de alte elemente specifice fiecărei unităţi administrativ-teritoriale, conform documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism, registrelor agricole, evidenţelor specifice cadastrului imobiliar - edilitar sau altor evidenţe agricole sau cadastrale care pot afecta valoarea terenului", se precizează în petiţie.
În răspunsul dat de Instituţia Prefectului - Judeţul Mureş, se arată că Legea 2/1968 îşi are şi în prezent aplicabilitatea. Ştiindu-se că dintr-o eroare poate voită a instrumentării defectuoase şi neprofesionale a unor procese privind revendicarea de drept a unor terenuri agricole de ordinul a câtorva sute de hectare, între Municipiul Sighişoara, ca reclamant, şi comuna Daneş, în calitate de pârât, procesele au fost pierdute de Municipiul Sighişoara din cauza nerespectării instrumentării procedurilor juridice. Ulterior, acelaşi reclamant (dezinteresat, după cum se vede, şi de soarta oraşului) nu a uzat de căile legale care îi stăteau la dispoziţie, respectiv încheierea unei acţiuni privind delimitarea cadastral-teritorială după hărţile vechi şi după extrasele de carte funciară, procedură de care însă a uzat comuna Albeşti, care a reuşit astfel să rupă o altă „halcă" din Sighişoara.
Măcar în al doisprezecelea ceas, poate cei care, odată cu noile alegeri, vor prelua bărbăteşte frâiele oraşului în mâini, se va recupera teritoriul ce a fost întotdeauna al Sighişoarei, iar hetiurenii vor fi lăsaţi să se gospodărească singuri şi să îşi construiască un destin mai bun, aşa cum merită aceşti oameni harnici şi demni, cu atât mai mult cu cât din 2005 există o hotărâre de Consiliu local, prin care se dădea acordul înfiinţării satului Hetiur ca sat de sine stătător.
Dar cum la noi se respectă doar legile care ne convin, hetiurenii au parte de acelaşi tratament precum întreg oraşul.
