Nu demult, sociologul clujean Vasile Dâncu spunea, într-un interviu televizat, că „de la noul președinte așteptările sunt mari, iar prerogativele, reduse." „Numai că - îl completa un analist-comentator - oamenii simpli așteaptă de la președinte (de la politicieni, în general) nu planuri mărețe, de schimbare din temelii a țării, nu fapte care să înalțe România pe noi culmi de civilizație și progres, ci o politică prin care lifturile să meargă, apa să curgă la robinet, gropile să dispară, autostrăzile, în sfârșit, să… apară."
Din păcate, deși cu prerogative reduse - de care vorbea același Vasile Dâncu -, aceste preocupări lipsesc de pe agenda președintelui. Klaus Iohannis i-a convocat recent la Cotroceni pe premier și pe guvernatorul BNR să discute despre trecerea României la euro în 2019, în timp ce jumătate din gospodăriile de la noi au wc-ul în curte. Oare trecerea la euro ar fi marea problemă a României?!
O altă temă, despre care președintele nu a suflat o vorbă, în consultările de până acum cu partidele de la Cotroceni: depopularea României, faptul că migrația, în loc să scadă, se accentuează. Că, la ora actuală, în afara granițelor României trăiesc cel puțin 3,5 milioane de persoane de etnie română. Pe noul președinte și partidul domniei sale (ca și pe celelalte, de altfel) nu are cum să nu-l intereseze (cu sau fără prerogative) faptul că, potrivit unui studiu realizat pe un eșantion de 2.306 de respondenți din șapte țări, între care și România, peste 35 la sută dintre românii din mediul urban au declarat că vor să se mute definitiv în altă țară. Așa după cum nu poate rămâne indiferent nici la cauza care generează acest fenomen: sărăcia, apreciată de Daniel Enescu, managing partener Daedulus Millward Brown, drept de departe cel mai important factor care generează intenția de a emigra. De altfel, cum scrie și Mediafax, românii ocupă locul al treilea, într-un clasament alcătuit din șapte țări din regiune, în ceea ce privește dorința de a se muta în altă țară!
Pe de altă parte, poate neglija președintele Iohannis și faptul că, potrivit organizației Mondiale a Muncii (OMM), în România, 15% dintre tineri sunt „prea educați" comparativ cu cererea pieței - rată mai mare în Marea Britanie și Germania -, sau că rata șomajului în rândul tinerilor cu educație terțiară (școli tehnice și facultăți) este foarte mare, în România, ajungând la 29,3%, în 2014, mai mult decât triplă față de nivelul anului 2000?
Dar ceea ce așteaptă mulți români (mai ales, transilvăneni) de la președintele Klaus Iohannis este și răspunsul (prin fapte și acțiuni) la întrebarea: va mai continua, sub mandatul domniei sale, ca toleranța proverbială a românilor să încurajeze aroganța udemeriștilor, a celor care, fiind mereu în Parlament, au întins coarda, fără ca fostul președinte să-i avertizeze că… totul are o limită?! Este adevărat că, în timpul vizitei în Germania, Iohannis a declarat că „în România nu există o problemă maghiară", iar la televiziunea publică (emisiune în limba germană), că „în România este o discriminare pozitivă a minorităților", dar de aici și până la a stopa acțiunile extremismului maghiar mai este o cale lungă.
Or, chiar și numai din aceste exemple, o concluzie se impune de la sine. Deși are prerogative reduse ca președinte, în toate aceste direcții, influența sa poate fi una deosebită. Pentru un om simplu, revoluția, tranziția, bătălia pentru putere, prăbușirea comunismului sunt importante doar prin prisma efectelor asupra vieții sale de fiecare zi.
De altfel, în ultima perioadă, deși pe pagina sa de Facebook, Klaus Iohannis are încă multe mesaje de susținere, are și critici. Bunăoară, scrie EvZ, după ce în postarea de pe Facebook, președintele Klaus Iohannis critică decizia Senatului în cazul Dan Șova, un român din SUA l-a taxat (alături de mulți comentatori) direct: „Dizolvă Parlamentul Mr. President! Începe și fă schimbări că altfel… vorbe fără fapte e egal O!". Un alt critic, care a strâns aproximativ 140 de like-uri, îi spune: „Bine că îți iei avion și ai designer personal… te-am votat degeaba…".
Dar Iohannis a fost criticat și pentru că nu a luat atitudine în cazul Rarinca: „Dar la Rarinca nu spui nimic? ți-a dat ordin Kovesi să ieși pe Facebook să bați câmpii?!", îl apostrofează un utilizator al Facebook. Fără comentarii!
Sigur, Klaus Iohannis este încă la început de mandat, iar analiștii apreciază că primul mandat va fi probabil unul de adaptare la ceea ce se întâmplă în România. Însă un lucru este cert: cu cât „adaptarea" va fi mai rapidă și mai eficientă - la problemele pe care le așteaptă populația -, cu atât va fi mai bine și pentru Iohannis, cât și, mai ales, pentru România! Deocamdată, președintele, așa cum a început, este - spun analiștii - suprarațional și un singur lucru l-ar putea încurca: un insucces al partidului domniei sale. De aceea, chiar dacă există iluzia că un președinte ar putea să fie președintele poporului, prințesa inimilor, nici Iohannis nu își închipuie că poate rămâne singur, imaculat, fără să fie susținut de partid. A și spus, de fapt, că vrea să lucreze în parteneriat cu partidul. De când? Din 2016? Vom trăi și vom vedea… asta depinde și de Iohannis, și de PNL. Dar, evident, și de PSD!
