ÎNVĂŢĂMÂNTUL ÎN LIMBA ROMÂNĂ, ÎN TÂRGU-MUREŞ

Societatea Cultural-Patriotică „Avram Iancu", Filiala Mureş, a organizat, la 24 iunie a.c., simpozionul intitulat „250 de ani de şcoală românească în Târgu-Mureş", un subiect propus de prof. Mihai Monoranu şi care, conform afirmaţiilor domnului Ioan Berţa, preşedintele societăţii, este doar începutul unor serii de conferinţe pe această temă.

Evenimentul a început prin intonarea Imnului de Stat al României şi cel al Societăţii Cultural-Patriotice „Avram Iancu". Prima lucrare a fost prezentată de doamna dr. Milandolina Beatrice Dobozi, de la Arhivele Naţionale Mureş din Târgu-Mureş, lucrare intitulată „Câteva consideraţii privind învăţământul românesc târgumureşean şi fondurile documentare şcolare din arhivele mureşene". Doamna Dobozi şi-a început expunerea exprimându-şi regretul că sunt prea puţini români dintre cei care studiază documentele din arhivă în sala destinată acestui scop, la Arhivele Naţionale, în timp ce ungurii sunt foarte prezenţi acolo, deoarece documentele sunt preponderent în limba maghiară. Doamna Dobozi a insistat asupra necesităţii stringente de a ne scrie noi istoria, în baza documentelor de arhivă. Tema supusă dezbaterilor nu este doar foarte interesantă, provocatoare, dar şi practic aproape inepuizabilă, o temă în care sunt foarte multe de spus. Începuturile învăţământului sunt legate de biserică, fiindcă preoţii sunt cei care au fost pionierii învăţământului românesc. Prestigiosul Liceu „Unirea" a fost înfiinţat în anul 1907, dar secţie cu predare în limba română a fost doar din anul 1919.

Domnul profesor Dimitrie Poptămaş, director al Bibliotecii Judeţene Mureş timp de 50 de ani, şi-a început expunerea prin a le felicita pe doamnele prezente la eveniment, îmbrăcate în ii, acea zi de miercuri marcând şi Ziua Iei, în zi de Sânziene, apoi a făcut o amplă şi foarte documentată expunere despre evoluţia limbii române, rolul şcolii şi al Bisericii în promovarea limbii române. Elevii neavând şcoli cu predare în limba română, în Transilvania, au învăţat în limba maghiară. Cu toate acestea, elevii români au ajuns să-i depăşească, numeric şi performant, pe cei maghiari. În anul 1750, cu toate că în Transilvania au fost multe şcoli româneşti, în Târgu-Mureş nu au existat, fiindcă oraşul era închis pentru români. Deschiderea a fost doar după 1918.

Ioan Eugen Man, fost arhitect-şef al oraşului, în prezentarea lucrării sale s-a referit la construirea primei şcoli româneşti din Târgu-Mureş, o clădire din lemn cu două încăperi, ridicată din fondurile bisericii, în perioada 1852-1854, în curtea Bisericii de Piatră.

La intervenţia domnului profesor Ganea s-a precizat că recontrucţia primei şcoli cu predare în limba română din Târgu-Mureş se datorează preotului paroh de la Biserica de Piatră, la acea vreme, Nicolae Streza. Actuala clădire, din cărămidă, este o copie a celei originale.

Domnul Adrian Moisoiu, fost deputat în Parlamentul României, în intervenţia sa a arătat că, în anul 1945, când s-a stabilit în Târgu-Mureş, au fost trei şcoli gimnaziale: Şcoala Primară nr.1, în clădirea Şcolii Generale nr. 2 de mai târziu, Şcoala Primară nr. 2, lângă Centrul Militar, de pe strada Eminescu, şi Şcoala Primară nr. 3, de pe strada Republicii, clădire ce acum aparţine de Universitatea „Petru Maior". În acelaşi timp, Şcoala Normală funcţiona în actuala clădire a sindicatelor, iar în perioada interbelică, în clădirea UMF a funcţionat Liceul Militar.

Domnul Lazăr Lădariu, redactorul-şef al ziarului „Cuvântul liber", şi-a început expunerea prin a face trimitere la cele afirmate de doamna dr. Dobozi, referitoare la pasivitatea românilor de a studia documentele de arhivă. În acelaşi timp, a adresat invitaţia participanţilor de a scrie articole privind istoria mureşeană, a învăţământului românesc, la ziarul „Cuvântul liber", acesta fiind un ziar al românilor. Lazăr Lădariu a arătat că nu se poate stabili o linie de demarcare între limba română şi şcoală. Remarcând momentul evenimentului care coincide cu Sărbătoarea Iei, Lazăr Lădariu

şi-a încheiat expunerea recitând poeziei „Limba românească" din creaţia proprie.

Poetul Mircea Dorin Istrate a întregit evenimentul prin recitarea a trei poezii dedicate limbii române, portului popular şi dascălilor.

Surpriza de final a fost oferită de doamna prof. Emilia Sobieţchi, cea care i-a invitat pe Alex Moldovan, profesor de vioară la Şcoala Populară de Artă din Târgu-Mureş, acompaniat la acordeon de tatăl său, Elek Moldovan, să interpreteze câteva piese instrumentale.

 

Lasă un comentariu