Fântâna în care cerul își oglindește fața

Într-o zi, un oarecare zise Sfântului Nicodom (Aghioritul):

- Voi, creștinii, spuneți că Dumnezeu este oriunde. Dacă e așa, de ce te mai duci la Biserică, că oricum El este peste tot?

Răspuns-a Sfântul:

- Așa este, pe Dumnezeu cei cu credință Îl văd peste tot și prin toate. Însă, privește! Chiar dacă aerul este încărcat pretutindeni cu vapori de apă, aceștia nu-ți astâmpără setea și de aceea mergi la fântână. La fel și noi, creștinii, mergem la Biserică așa cum tu mergi la fântână. Tu îți astâmperi setea trupului cu apa rece și proaspătă din fântână, noi ne astâmpărăm setea sufletului cu apa dătătoare de viață veșnică. Iar Biserica este fântâna din care ne adăpăm noi, cei binecredincioși.

(Din volumul „DUMNEZEU AUDE TĂCERILE NOASTRE" apărut la Editura „Vatra Veche")

Lasă un comentariu