În zilele de 13 şi 14 noiembrie a.c., la Mediaş, la „Casa Schuller", a avut loc reuniunea conducătorilor şi a celor care se implică, în spaţiul transilvan şi bănăţean, în realizarea de reviste culturale româneşti. Primarul localităţii de pe Târnava Mare, dl Teodor Neamţu, a avut un cuvânt de salut şi de încurajare a unor astfel de manifestări, urmând profesoara şi poeta Ligia Csiki, unul din organizatorii principali ai evenimentului, care a prezentat un scurs istoric al Zilelor Revistelor Culturale din Transilvania şi Banat. A urmat prezentarea, de către participanţi, a propriilor reviste, menţionând, fiecare în parte, greutăţile cu care se confruntă, caracterizând prezentul revistelor, în general, emiţând ipoteze de viitor etc. Aşadar: revista Familia din Oradea a fost prezentată de poetul Ioan Moldovan, Discobolul din Alba Iulia, prezentată de către poetul Aurel Pantea, Steaua din Cluj-Napoca, de către poetul Adrian Popescu, Citadela din Satu-Mare, de către Aurel Pop, Ardealul literar din Deva, de către Mariana Pândaru-Bârgău, Semne din Deva, de către Paulina Popa, Cenaclul de la Păltiniş de către Valentin Leahu, Gând românesc, din Alba Iulia, de către Virgil Şerbu Cisteianu, Mişcarea literară din Bistriţa, de către scriitorul Olimpiu Nuşfelean şi, nu în ultimul rând, Vatra veche, din Tg.-Mureş, prezentată de către scriitorul Nicolae Băciuţ. Acesta a spus, printre altele: „Revista Vatra veche este în exclusivitate opera mea. Eu o gândesc, ca şi conţinut şi format. O tehnoredactez, o corectez, o trimit la tipografie, o distribui etc. Practic, fac de toate, fără să fiu retribuit într-un fel. Aceasta în condiţiile în care revista Vatra are 14! angajaţi. Revista Vatra veche a apărut în momentul în care am observat că revista Vatra a apucat o altă cale, faţă de programul asumat în 1971 de seria Romulus Guga.... În Vatra veche, fără a cădea într-un localism îngust, se regăseşte şi viaţa culturală mureşană... Revista nu este împotriva nimănui şi nu e duşmănoasă cu surata ei, la care, de altfel, am şi lucrat douăzeci de ani! Creştere numărului de publicaţii literare nu dăunează nimănui, nici chiar sănătăţii. De asemenea, revista Vatra veche nu s-a plâns, încă, nimănui că nu are bani, deşi n-ar strica finanţarea, măcar a zecea parte din ceea ce beneficiază Vatra."
Nicolae Băciuţ a vorbit şi despre modul dezastruos de distribuire a revistelor, menţionând că el distribuie Vatra veche, în format pe hârtie, prin poştă, dar şi prin E-mail, în format electronic, la 16.000 de adrese! A vorbit şi despre calaboratorii externi (din Australia în Canada, de la Paris la S.U.A. etc.), dar şi despre particularităţile revistei, care îi dau frumuseţe, consistenţă şi o individualizează, într-un fel, în pleiada revistelor de gen: un curs al ei, gândit cu atenţie, cu rubrici diverse, precum şi ilustrarea fiecărui număr cu lucrări de artă ale unui autor etc.
A doua zi, au venit şi alţi reprezentanţi ai altor reviste, scriitorul Dumitru Chioaru, de la Euphorion din Sibiu, moderând şi o masă rotundă cu tema Viaţa revistelor culturale între central, local şi provincial, unde printre vorbitori s-a aflat şi subsemnatul. Ziua a mai avut şi alte momente consistente. S-au acordat Premiile Mediaş poeţilor: Ioan Moldovan (Oradea), Adrian Popescu (Cluj-Napoca), George Nimigeanu (Mediaş), dar şi unor oameni de cultură din localitate: pictorului Ioan Şarlea, poetei Ligia Csiki şi prof. Attila Csiki. (De altfel, primii doi poeţi menţionaţi au susţinut şi câte un moment poetic, momente poetice fiind susţinute şi de către două tinere speranţe, prezente în sală.)
A avut loc şi un versisaj al expoziţiei Reverberaţii cromatice, a pictorului Ioan Şarlea, din Mediaş, şi un recital de poezie din lirica lui Iustin Panţa, susţinut de actorul Cătălin Neghina.
