Revista „Capital" a realizat un studiu (demers) cu specialişti din domeniul sindical care de mulţi ani s-au ocupat de recalcularea a numeroase pensii stabilite incorect. S-a întocmit un tabel care arată modul de calcul al pensiei pentru orice angajat român care poate afla ce pensie va avea la sfârşitul activităţii. În tabelul respectiv este redat, începând cu 1969 şi până la sfârşitul lunii iunie 2016, calculul (pentru lunile lucrate în fiecare an) pensiei de asigurări sociale şi o pensie suplimentară (până în 2001, de atunci nu s-a mai reţinut), punctajul pentru fiecare an în parte. În acest exemplu este dat „un lucrător român cu diplomă de bacalaureat care se pensionează astăzi, după ce a încasat toată viaţa salariu minim în România şi a cotizat peste 46 de ani la fondul de pensii şi încasează o pensie de doar 658 de lei pe lună."
Trebuie să precizăm că salariul minim în 1969 a fost de 700 de lei, în 1990 acesta era maximum de 2.000 de lei, iar în 2016 salariul minim pe economie este de 1.250 de lei. Calculul din care a rezultat pensia de 658 de lei este: „perioada de cotizare: 46,83 ani, vechimea completă: 35 de ani, punctajul mediu anual: 24,69: 35 de ani = 0,70552 puncte de pensie, valoarea punctului de pensie 871,7 lei, indice de corecţie conform Legii nr. 380/2013: 1,07; punctaj mediu anual cu tot cu indicele de corecţie: 070552 x 1,07 = 0,75490; cuantumul total pensie: 0,75490 x 871,7 = 658 lei/lună.
Deci, sistemul de pensii actual nu dă şanse reale românilor la un trai decent la bătrâneţe. Cauzele sunt mai multe, între care se numără, în mod special, nivelul salarizării cât şi al cotizării.
Astfel, în România sunt cele mai mici pensii din Uniunea Europeană. Mai exact, „pensia medie în România este printre cele mai mici din Europa, la un nivel de 190 de euro. Cel mai bine la acest capitol stă Luxemburgul, unde pensia medie ajunge la 3.000 de euro. Adică, de aproape 15 ori mai mare decât a unui pensionar din ţara noastră. În Italia pensia medie este de 1.140 de euro, în Franţa de 1.100 de euro, în Spania de 880 de euro. În Polonia de 440 euro, în Cehia de 400 euro."
La sfârşitul anului 2015, potrivit Institutului Naţional de Statistică, în România existau 5,2 milioane de pensionari, iar pensia medie era de 894 de lei. Vârsta standard de pensionare în prezent este de 65 de ani pentru bărbaţi şi 63 de ani pentru femei.
Stagiul minim de cotizare atât pentru femei cât şi pentru bărbaţi este de 15 ani. „Toţi pensionarii sistemului public de pensii, indiferent de data înscrierii la pensie, beneficiază de pensia minimă garantată în valoare de 400 de lei, în situaţia în care cuantumul pensiei se situează sub nivelul pensiei sociale minime garantate.
Pensia pentru limita de vârstă se cuvine asiguraţilor care îndeplinesc în mod cumulativ, la data pensionării, condiţiile privind vârsta standard de pensionare şi stagiul minim de cotizare realizat în sistemul public. În cazul pensionării anticipate, acesta se poate realiza cu cel mult 5 ani înaintea împliniri vârstei standard."
În concluzie, guvernelor şi politicienilor de la noi, în special lui Victor Ponta, fostul prim-ministru, şi PSD-iştilor le place să se laude cu creşterile economice, care de fapt, se datorează consumului şi nu investiţiilor şi înfiinţării de noi locuri de muncă, deoarece nivelul de trai al românilor stă pe loc. Atâta timp cât pensia medie şi salariile sunt de aproape 5 ori mai mici decât în Spania şi de aproape trei ori mai mici decât în Polonia, comentariile sunt de prisos. Parlamentarii, aleşii locali au grijă să-şi sporească continuu lefurile şi indemnizaţiile, pensiile nesimţite, în timp ce 2,5 milioane de persoane trăiesc sub limita sărăciei, iar alte 2,2 milioane sunt la limita acesteia. La aceştia se mai adaugă circa 4 milioane de români plecaţi din ţară să muncească în ţările mai dezvoltate, care trimit milioane de euro celor rămaşi acasă, bani care se duc pe consum şi plata impozitelor şi taxelor la stat din care se înfruptă, pe căi necinstite (corupţia prosperă, cu toate acţiunile DNA, criticate de mulţi parlamentari), prea mulţi dintre cei care atacă justiţia, susţinând că e mai „rea" ca pe timpul lui Ceauşescu, unii comparând DNA şi serviciile cu poliţia politică de pe vremurile apuse, pentru simplu fapt că le cere socoteală, prin ce căi au acumulat, în câţiva ani, averi fabuloase, care prin muncă cinstită nu se obţin într-o întreagă viaţă.
