Dintr-un sondaj al Comisiei Europene (Eurobarometru), realizat în perioada 21 - 31 mai 2016, aflăm că doar 35 % dintre români mai au încredere în actul de justiție, în scădere cu 13 procente față de anul 2015.
Datele mai arată că 60% dintre cei chestionați au declarat că au tendința să nu creadă în justiția din România (în creștere cu 12% față de 2015), în schimb 72% dintre români și-au afirmat încredere în armată (totuși, în scădere cu patru procente față de 2015), iar aproximativ 50% dintre cetățeni au încredere în poliție (în creștere cu 1% față de valorile înregistrate în 2015).
În guvern, au încredere 24% dintre români (în creștere cu un procent față de 2015), în administrația publică - 30%, în autoritățile publice regionale și locale - 35% (în creștere cu trei procente față de 2015), în partidele politice - 13% (cu un surprinzător plus de 1% față 2015), dar cu doar 14% încredere în Parlament (o scădere de trei procente față de anul trecut).
După aflarea acestor rezultate, ministrul Justiției, Raluca Prună, a declarat:
„A fost și pentru mine destul de surprinzător să văd că încrederea populației din România în justiție este de doar 35% și că a existat o scădere de 13 puncte procentuale. Eu am intenția să rog CSM să se aplece asupra acestei situații și să vadă ce anume a generat această scădere. Nu aș vrea să speculez, însă eu cred că mare parte din imaginea pe care publicul din România o are cu privire la justiție se datorează și unei expuneri a sistemului de justiție în spațiul public care, de multe ori, este prea mare. Și, când spun expunere, nu mă refer la faptul că presa vorbește în mod firesc și legitim despre ceea ce se întâmplă în materia aceasta, ci există și situații, din păcate tot mai numeroase într-un an electoral pentru CSM, în care magistrații înșiși ies și se expun, uneori, fără să aibă în vedere efectele unei asemenea expuneri. De exemplu, prin faptul că de câteva luni bune în asociațiile de magistrați se vorbește despre acoperiții din justiție, se induce în spațiul public ideea că ceva ar fi în neregulă cu sistemul. Acest fapt are un efect pervers asupra imaginii justiției și asupra încrederii populației în justiție. O altă posibilă cauză a scăderii încrederii oamenilor în sistem ar putea fi și unele pedepse aplicate pentru fapte de corupție, care sunt percepute ca fiind prea mici".
