Poezia reduce distanța dintre limbaj și trăire. Dorințele, imaginația și credința reprezintă liantul ce ne apropie de semenii noștri iar demersul poetului activează ferestrele memoriei unde sunt arhivate experiențele noastre, pe drumul spre desăvârșire. Secțiunile Credo, Cabana iubirii, Vârste, anotimpuri, Poemele cetății conturează formele volumului scris de Mugurel Pușcaș, tradus în limba engleză de doamna Rodica-Ioana Bândilă, profesor de limba engleză la Centrul de Limbi Străine Eureka din Reghin.
Volumul conturează o lume încărcată de sentimente, zbateri și frământări, filtrate prin trăirile celor doi (co)creatori, o lume ce poate părea ușor inaccesibilă și neconfortabilă tuturor celor care caută cunoașterea la nivel pur cognitiv. Poezia înseamnă apropiere de lume prin curiozitate, pasiune și dragoste, prin muzicalitatea căutărilor, dorințelor și amintirilor noastre individuale și colective.
Imaginația poetului ne poartă în timp înspre vremuri ce se pierd în timp. Ziua și noaptea se împletesc în încercarea de a defini un demers lăuntric atemporal: „Vine noaptea, iubito... Inorogi poartă-n coarne/(Renăscuți din cenușa unor vremi dispărute...)" „Night comes, baby... Unicorns carrying on their horn / (Reborn from the ashes of a long gone world ...)"
Volumul propune un traseu spre interior, iar gândurile, interogațiile alcătuiesc, poate, o parte a biografiei poetului (Lună plină): „Tâmpla mea de aur ninge / Fulgi de lacrimi mari, de sânge.../ Frunze cad, despică-n noapte, / Ale tale calde șoapte. // Lună plină, cabotină..../ Cine oare e de vină?" „My grey temple pouring down / Big flakes of scarlet blood.../ Leaves fall down, splitting / Your warm whispers, / Into the night. // Fool moon, hammy moon - / Sending rays of silver blue".
Poetul evocă locurile fermecate de care se leagă amintiri de rouă (Valea Râșnoavei, Prințesă cu ochii de rouă). Experiența dragostei neîmpărtășite lasă o urmă de tristețe pe fila timpului și un iz de deșertăciune: „Un cetățean te admira sedus, / Își construia o lume, din himere./ Comete cu stelare, albe trene, / Îmi luminau pasiunile lumești, / Mă strecuram printre stejari celești / Îngreunat de gânduri, noi troiene..." „…everything was sleeping but a man / whose mind was weaving / a comet, white-tailed universe expanding / my earthly, burning passions lighting. / Creeping through heavenly oak trees / with thoughts running about cold and free…" sau, o undă de optimism prin orizontul toposului veșnic deschis pentru magie: „Prințesă cu pântec de rouă, /O briză adie veral, / Potecile vechi te așteaptă - / În noul și-eternul Predeal". „Princess with eyes of dew,/A vernal breeze gently blows,/ The old trails are waiting for you - / In the new and eternal Predeal".
Echivalarea sensurilor legate de experiențele din spațiul ardelenesc este provocarea traducătorului, făcând posibil accesul vorbitorilor de limba engleză spre poezie și mesajul ei, universal prin temele abordate: dragoste, natură, trecerea timpului, creație, religie, viață socială.
Vă invităm, așadar, să savurați volumul Catarge peste timp și versiunea lui în limba engleză Sailing through the gates of time la gura sobei, alături de cei dragi, într-o experiență care conține o vibrație subtilă, dar puternică, a Frumosului.
