Conferință preoțească de primăvară, la Reghin

Distribuie pe:

Luni, 12 iunie 2017, la Reghin a avut loc Conferința preoțească de primăvară, în prezența Înaltpreasfințitului Părinte Irineu, Arhiepiscopul Alba Iuliei. De la ora 10,00 s-a oficiat slujba de Te Deum în Biserica Înălțarea Domnului de la protopopiat, oficiată de pr. Ilie Damian, pr. Vasile Ilieș, pr. Valentin Boghean, apoi, la sala de ședințe de la sediul Protopopiatului Reghin condus de părintele protopop Teodor Beldean, a avut loc conferința cu tema „Dimensiunea teofanică și latreutică a cultului sfintelor icoane", fiind încadrată în programul cadru al Anului omagial al sfintelor icoane, al iconarilor și pictorilor bisericești. În cadrul acestei conferințe au fost susținute mai multe expuneri. Preotul Daniel Sava, de la Parohia Dulcea, a prezentat expunerea: Teologia icoanei - aspecte dogmatice, morale și liturgice, în cadrul căreia a prezentat aspecte precum: vederea duhovnicească a realității transcendente, prezența harică în lucrarea de sfințire a credincioșilor, expresia latreutică a actului închinării la icoană. Preotul Viorel Șulea, de la Parohia Sântu, a susținut expunerea: Mari sfinți apărători ai cultului sfintelor icoane, în cadrul căreia a prezentat aspectele: Sfântul Ioan Damaschin - învățătorul înțelept al dreptslăvitorilor, Sfântul Teodor Studitul - luptătorul ferm împotriva iconomahilor, Sfântul Ierarh Nichifor - mărturisitorul prigonit al dreptei cinstiri. Preotul Valentin Boghean, de la Parohia Habic, a prezentat lucrarea cu tema: Caracterul iconic al spațiului liturgic-sacramental, prezentând aspecte precum: importanța pedagogică și valoarea artistică a icoanei în biserică; estetica eclesială, între norma canonică și utilitatea practică; icoana, reperul catehetic împotriva imagologiei seculare. De asemenea, au mai luat cuvântul și alți preoți.

Înaltpreasfințitul Părinte Irineu, în expunerea sa, a vorbit despre tema dezbătută în cadrul conferinței și totodată a adus sfaturi duhovnicești și cuvinte de îndrumare tuturor preoților în misiunea sfântă de slujire a lui Dumnezeu și a oamenilor.

Biserica noastră ne învață că trebuie să cinstim sfintele icoane, care sunt reprezentări sensibile fie ale lui Dumnezeu în Treime, fie ale Mântuitorului Iisus Hristos, fie ale îngerilor sau ale sfinților. Având în vedere strânsa legătură dintre icoană și persoana pe care o reprezintă, și care legătură se realizează prin sfințirea icoanei, Biserica noastră a explicat adeseori că cinstirea icoanelor nu contravine poruncii a II-a a Decalogului: „Să nu-ți faci chip cioplit și nici altă asemănare…și să te închini lor"(Ieșire 20,4), deoarece icoana nu e chip cioplit, nu e idol care n-are existență reală, ci e reprezentarea unei persoane sfinte care există în realitate, iar noi nu ne închinăm materiei din care e făcută icoana, ci persoanei reprezentate în icoană. Prezența sfintelor icoane în biserici și în casele credincioșilor e cu atât mai necesară, cu cât prin ele, ca reprezentări sensibile ale lui Dumnezeu sau ale sfinților, se menține mai vie legătura dintre credincioși și cei pe care ele îi reprezintă, cei dintâi având mai viu în suflet chipul celor din icoane, pe care-i cinstesc și de care se simt mai apropiați. De aceea s-a spus adeseori că icoanele sunt Biblia neștiutorilor de carte.

Icoanele sau reprezentările picturale în Biserica creștină au fost folosite încă de la începutul creștinismului și, începând din secolul IV, se confirmă documentar și cinstirea sau cultul lor. Icoană se numește orice reprezentare picturală a unui personaj sfânt sau a unei scene sfinte, făcută de obicei pe o bucată de lemn, pânză sau hârtie, pe sticlă sau pe zidul bisericii și având un chenar sau cadru de lemn ori metal. Icoana ortodoxă se caracterizează mai întâi prin faptul că este sfințită, că devine deci un obiect de cult, considerat ca venerabil și cinstit în mod vizibil.

Icoanele și pictura religioasă de pe pereții sfintelor lăcașuri de cult au avut întâi de toate un rol instructiv și educativ; Biserica a făcut din ele un mijloc de învățătură și de educație creștină. Pictura bisericească în general, dar mai ales cea ortodoxă, este prin definiție simbolică; ea exprimă o idee, o intenție, un înțeles, un conținut lăuntric, pe care ni-l explică știința iconografiei.

Iată, așadar, au fost câteva zile deosebite, în care preoții și credincioșii din Protopopiatul Reghinului s-au bucurat de o nouă vizită a ierarhului lor, care, prin expunerile sale, a sădit în sufletele tuturor mângâiere sufletească, zidire duhovnicească și întărire în credință.

 

Lasă un comentariu